Pe aceeași temă
Curtea Constitutionala a tranșat disputa dintre presedinte si premier legata de reprezentarea la Consiliul European. Premierul Ponta a facut o plangere catre Curtea Constitutionala in care sustinea ca presedintele nu s-a consultat cu Guvernul în legătură cu tematica ședinței de la Consiliu European din iunie. Curtea Constitutionala a hotarat insa ca nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni si, prin urmare, presedintele nu poate fi obligat să-i delege premierului participarea la Consiliul European, relateaza Romania Libera.
În iunie a.c., premierul Victor Ponta s-a adresat Curții Constituționale pentru a tranșa ceea ce șeful PSD considera a fi un “conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președintele României”. Mai precis, Ponta se plângea Curții că președintele Traian Băsescu nu l-a delegat pe premier să participe la una din ședințele Consiliului European. În argumentația către CCR, premierul Victor Ponta invoca și faptul că Traian Băsescu nu s-ar fi consultat cu Guvernul în legătură cu tematica ședinței de Consiliu European din iunie. Curtea Constituțională, însă, a arătat, cu probe, că președintele Băsescu a purtat o corespondență cu Guvernul tocmai în vederea consultării cu Executivul.
Pe 9 iulie a.c., Curtea Constituțională a hotărât (la sesizarea premierului Victor Ponta, prin decizia numărul 441) că nu există nici un conflict juridic de natură constituțională între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni. Și că, deci, președintele nu poate fi obligat să-i delege premierului participarea la Consiliul European, așa cum cerea Victor Ponta. Pe 5 septembrie a.c., Curtea Constituțională a publicat în “Monitorul oficial” (partea I, numărul 657) și Decizia numărul 441 cu argumentele care au stat la baza respingerii cererii lui Victor Ponta.
Ponta: Băsescu nu mi-a scris să-mi ceară părerea
Unul dintre cele mai puternice argumente prezentate de Victor Ponta Curții Constituționale a fost că președintele nu s-a consultat cu Guvernul și Parlamentul atunci când s-a pregătit de participarea la Consiliul European: “Președintele României nu a delegat prim-ministrului atribuția de reprezentare a statului român la Consiliul European, deși subiectele de pe ordinea de zi țineau în totalitate de atribuțiile constituționale ale Guvernului. De asemenea, se arată că președintele nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers necesar, avînd în vedere subiectele de pe agenda de lucru. Se mai arată că nici Guvernul și nici Parlamentul nu au fost informate și nici consultate asupra poziției pe care Președintele o va susține la reuniunea Consiliului European. Or, având în vedere principiul cooperării dintre autoritățile statului, al loialității acestei cooperări, erau absolut necesare informarea și consultarea Parlamentului și a Guvernului pentru a se stabili poziția României”.
CCR, însă, a infirmat că Băsescu nu s-ar fi consultat cu Guvernul: “Examinând documentele depuse la dosarul cauzei din perspectiva considerentelor mai sus reținute, se constată că acestea evidențiază un acord implicit între Guvern și Președintele României cu privire la reprezentarea la Consiliul European, rezultat din consultarea Guvernului, de către Președintele României, cu privire la problematica ce formează obiectul reuniunii Consiliului European din 26-27 iunie 2014, pregătirea acestei întâlniri fiind realizată pe baza documentației transmise de Guvern și solicitate în acest scop de Administrația Prezidențială (Adresa nr. B1-4/1.744 din 19 mai 2014 și Adresa nr. B1/1.349 din 23 iunie 2014 ale Ministerului Afacerilor Externe, Adresa nr. DAE/297 din 19 iunie 2014 completată cu Adresa nr. DAE/260 din 20 mai 2014 ale Administrației Prezidențiale).”
“Acest schimb de scrisori demonstrează faptul că Președintele României a solicitat și cunoscut poziția Guvernului în raport cu problematica de pe agenda reuniunii Consiliului European în discuție. Nici unul dintre aceste documente nu creează aparența unei situații conflictuale între cele două autorități și nici vreo neconcordanță sub aspectul poziționării atât în ceea ce privește autoritatea care să reprezinte România la lucrările Consiliului European din 26-27 iunie 2014, cât și poziția acestei autorități în raport cu problematica ce formează obiectul lucrărilor.”
