Pe aceeași temă
In ultimele zile , asupra judecatorilor de la Curtea Constitutionala a Romaniei s-ar fi facut din nou presiuni, de asta data pentru golirea de continut a legii care reglementeaza functionarea Agentiei Nationale de Integritate, scrie Romania libera. Motivul: CCR judeca mai multe exceptii de neconstitutionalitate, ridicate printre altii de baronul de Arges Nicolescu, si care ar putea goli de continut legea.
Presiunile asupra unor judecatori CCR s-au accentuat ieri dupa-amiaza, spun sursele RL,dupa ce Curtea a decis ca termenul pentru constestarea deciziilor ANI va ramane de 15 zile, iar parlamentarul vizat de conflict de interese trebuie demis imediat ce Parlamentul primeste raportul ANI.
Noile presiuni asupra unor judecatori CCR au ca scop de asta data aceasta admiterea unor sesizari de neconstitutionalitate a multor articole de legea ANI, ridicate de baronul de Arges, Constantin Nicolescu. Curtea Constitutionala judeca joi sesizarile lui Nicolescu, care ar putea goli de continut legea.
Pe rolul CCR mai exista si alte sesizari de neconstitutionalitate ale multor articole din LEGEA ANI, conexate la sesizarea lui Nicolescu, si anume cele facute de doctorul Vasile Astarastoae, fost rector al Univesitatii de Medicina si Farmacie Iasi si presedintele Colegiului medicilor, de Brandusa Novac, fost PDL, si de deputatul UDMR Karoly Kerekes, toti declarati ca fiind in conflict de interese.
Astarastoae a semnat, in calitatea de rector al UMF Iasi si de director al Institutului de Medicina Legala Iasi, 10 contracte de prestari servicii cu propria sa persoana si cu fiica sa, Daniela Astarastoae; Brandusa Novac, in calitate de director al Circului Globus, si-a atribuit 11 contracte propriilor firme, iar Karoly Kerekes si-a angajat sotia si copilul la propriul birou parlamentar, desi legea interzice.
Ce contesta baronul PSD de Arges si ceilalti reclamanti ai legii ANI
Printre articolele contestate de Nicolescu, Novac, Astarastoaie si Kerekes se află şi cele care prevăd termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, postarea pe pagina de internet a declaraţiilor şi transmiterea lor către Agenţie, activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare şi sancţiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.
Astfel, Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, a contestat, în procesul cu ANI, dispoziţiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) şi g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 şi ale art.33 pct.1, 3 şi 16 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei.
Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice este contestată - în ansamblu ei precum şi art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13 - 19 şi art.20 - 26 din acelaşi act normativ - în dosarul, repus pe rol şi conexat, al deputatului Karoly Kerekes şi al fostului parlamentar Brânduşa Novac.
A fost repus pe rol şi dosarul preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) şi alin.(2) din Legea 176/2010 şi ale art.13 şi art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum şi ale art.215 alin.(3) din Legea educaţiei naţionale 1/2011.
După intrarea în vigoare a Legii 176/2010 au mai fost ridicate în faţa CCR excepţii de neconstituţionalitate privind prevederi din acest act normativ în alte 11 dosare însă toate au fost respinse de Curte ca nefondate.
Sursa:Romania libera
