Pe aceeași temă
Curtea de Apel va relua luni, de la ora 11 .00, deliberările în dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat pe fond la cinci ani de închisoare pentru o fraudă de 60 milioane euro. La termenul precedent instanţa a anunţat că urmează audierea inculpaţilor în dosarul în care Voiculescu este acuzat de privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. După ce săptămâna trecută au cerut pe rând recuzarea judecătorilor, strămutarea dosarului, avocaţii lui Voiculescu vor cere din nou amânarea cauzei, relateaza ziarul Gandul.
Judecătorii au anunţat că vor audia inculpaţii din dosar, în funcţie de preferinţa acestor de a mai da declaraţii sau de a nu mai face nici un fel de menţiuni. În faza de apel inculpaţii trebuie să se refere în faţa instanţei la elemente pe care nu le-au mai declarat în procesul de la fond. Adică să facă menţiuni pe care consideră că nu le-au subliniat în faţa completului de fond. După această procedură, în general avocaţii ridică o serie de excepţii cereri însă deja instanţa a deliberat pe cererile apărării. Apoi urmează pledoariile avocaţilor şi replica parchetului dar în general cu referire la sentinţa de fond. In final inculpaţii mai au dreptul la o scurtă pledoarie mai personală în faţa instanţei.
Aşa cum arată acum desfăşurarea procesului în cauză ar mai putea fi date două, trei termene şi apoi pronunţarea sentinţei. Având în vedere că suntem deja în vacanţă judecătorească instanţa poate alege să amâne procesul pentru luna septembrie sau să judece în timpul verii. Ambele soluţii fiind posibile. Un alt element nou în dosaul lui Dan Voiculescu este cererea de strămutare. Ea va fi judecată pe 24 septembrie. Dacă până atunci procesul se judecă şi există o sentinţă definitivă, strămutarea devine extrem de importantă. Dacă cererea de strămutare este aprobată atunci o ipotetică sentinţă este desfiinţată şi apelul este reluat la instanţa unde s-a dispus strămutarea. Astfel că judecătorii ar putea opta pentru ca apelul să fie reluat după judecarea strămutării.
Ce s-a întâmplat cu dosarul lui Voiculescu la Curtea de Apel Bucureşti
3 iulie. Dan Voiculescu cere prin avocaţii săi strămutarea procesului său de corupţie la o altă curte de apel. Curtea Supremă cea care deliberează asupra cererii a stabilit termen pentru 24 septembrie. Procesul de la Curtea de Apel Bucureşti nu se opreşte. Dan Voiculescu a fost audiat timp de patru ore la DNA unde i s-a adus la cunoştinţă că este pus sub învinuire pentru şantaj. Procurorii au dispus măsura controlului judiciar asta însemnând că Voiculescu nu poate pleca din ţară fără aprobarea procurorilor.
1 iulie Judecătorii au deliberat asupra mai multor cereri ridicate anterior de avocaţi. Aceste cereri ar fi dus la întoarcerea dosarului la Tribunalul Bucureşti. Cererile au fost respinse de instanţă. Avocaţii lui Voiculescu au solicitat de două ori recuzarea completului de judecată. Voiculescu a declarat anterior că are încredere în judecători. Instanţa a dispus sechestrarea mai multor pachete de acţiuni deţinute de Dan Voiculescu la compania Grivco şi la Institutul de Cercetări Alimentare. De asemenea, a fost pus sechestru pe acţiunile donate de Voiculescu fiicelor sale, precum şi pe imobilul din strada Gârlei, unde se află sediul trustului Intact. Instanţa a mai anunţat şi că urmează audierea inculpaţilor.
26 iunie Sunt anunţate numele noilor judecători investiţi legal cu judecarea dosarului lui Dan Voiculescu. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a decis ca judecătoarea Camelia Bogdan şi judecătorul Mihai Alexandru Mihalcea să formeze noul complet care va delibera în dosarul ICA, în care Dan Voiculescu este acuzat de privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară. Ambii sunt judecători tineri, proaspăt promovaţi la Curtea de Apel Bucureşti. Camelia Bogdan este specializată în cercetarea judecătorească a infracţiunilor de spălare de bani şi are o reputaţie extrem de bună în sistemul judiciar, fiind cea care a judecat la un moment dat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu. Completul de judecată al lui Dan Voiculescu a fost schimbat după ce unul dintre magistraţi a fost arestat pentru corupţie, iar cel de al doilea s-a pensionat subit.
CITITI SI: Cererea lui Dan Voiculescu de STRAMUTARE a dosarului ICA se judecă în 24 septembrie
În esenţă, cei doi nu au primit dosarul lui Dan Voiculescu în mod special. În realitatea completul lui Dan Voiculescu format din Stan Mustaţă şi Florică Duţă a rămas fără judecători dar a rămas cu dosare penale de soluţionat. Astfel că judecătorilor Bogdan şi Mihalcea au primit completul celolalţi doi judecători pentru că Stan Mustaţă a fost arestat şi Florică Duţă s-a pensionat.
10 iunie. Magistratul Florică Duţă anunţă că a cerut pensionarea. Dosarul a fost amânat pentru 1 iulie. Deşi a fost anunţată ca înlocuitorare a lui Stan Mustaţă judecătoarea Cristiu Ninu nu a mai intrat în sala de judecată. În locul ei a fost prezentă judecătoarea Balaci Carmen Constanţa.
30 mai Judecătoarea Cristiu-Ninu este numită de CSM în funcţia de preşedinte al secţiie a II-a penală a CAB
13 mai 2013. Completul din care face parte judecătorul Florică Duţă a fost completat cu un judecător de pe lista de permanenţă. În locul lui Stan Mustaţă în complet a fost inclusă Luminiţa Cristiu-Ninu, preşedinta secţiei a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti. Judecătoarea a promovat la CAB anul trecut. Judecătoarea a condus Tribunalul Teleorman iar soţul ei este angajat în cadrul CJ Teleorman. Instanţa a decis repunerea pe rol a dosarului şi reluarea dezbaterilor pe 10 iunie.
Reamintim că la termenul pe de 29 aprilie era aşteptată pronunţarea completului condus până atunci de Stan Mustaţă asupra mai multor cereri care ar fi dus la tergiversarea dosarului. Acum, după arestarea lui Stan Mustaţă, completul în noua formulă va relua de la zero dezbaterile pe aceste cereri, astfel încât judecătorul care se alătură completului să fie în cunoştinţă de cauză când se va pronunţa. Subliniem faptul că nu este vorba de o sentinţă, ci de o etapă procesuală.
Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ a declarat pentru gândul că până la acestă oră nu a fost stabilit numele judecătorului care îl va înlocui pe Stan Mustaţă. În schimb avocatul susţine că dosarul trebuie să fie amânat pentru a fi repus pe rolul instanţei. "Noi nu am cerut amînarea, dar sunt obligaţi să amâne dosarul pentru a fi repus pe rol", a declarat Gheorghiţă Mateuţ.
29 aprilie 2014. Cu două ore înainte de debutul procesului judecătorul Stan Mustaţă, care era preşedintele completului de judecată este dus la DNA de către procurori fiind acuzat de corupţie.magistratul a fost arestat după 24 de ore fiind suspectat că a tranzancţionat sentinţe judecătoreşti. Informaţiile preliminarea ale cazului arată că judecătorul ar fi condus o reţea formată din cinci persoane care identificau condamnaţi sau inculpaţi pentru a le propune ca în schimbul unor sume de bani să primească pedepse mai blânde sau eliberarea condiţionată. Deşi oficial în datele preliminarea ale cazului Dan Voiculescu nu este menţionat, judecătorul Stan Mustaţă a declarat că una din infracţiunile la care se referă procurorii ar avea legătură chiar cu dosarul ICA. Dan Voiculescu a reacţionat şi a depus la Parchetul General o plângere în care solicită procurorului general Niţu să ancheteze DNA.
15 aprilie 2014. Judecătorii au deliberat al treilea termen de apel. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a formulat trei cereri în debutul şedinţei. În prima cerere contesta o încheiere a Tribunalului Bucureşti prin care a fost respinsă cerere de restituire a dosarului la parchet. Asta ar fi echivalat cu îngroparea cauzei. Avocatul Mateuţ a solicitat redeschiderea acestui subiect având în vedere noile prevederi din Codul Peanal intrat în vigoare la data de 1 februarie. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut şi ca dosarul să fie introdus în procedura de cameră preliminară.
Asta ar însemna din nou o amânare generoasă de câteva luni a verdictului final. În plus, Mateuţ a mai solicitat şi sesizarea Curţii Supreme cu o întrebare preliminară care vizează tocmai aspectele arătate mai sus. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut şi ca în dosar Ministerul Agriculturii să fie înlocuit cu Ministerul Finanţelor ca parte civilă. Adică prejudiciul să fie cerut de Ministerul Finanţelor nu de cel al Agriculturii. Avocatul lui Sin Gheorghe, un alt inculpat din dosar, a cerut instanţei să anuleze Hotărârea de Guvern prin care a fost privatizat Institutul de Chimie Alimentară. "Asta ar însemna o restitutio in integrum", a menţionat unul dintre judecătorii din complet. La finalul procesului, Voiculescu a declarat că ar fi de acord cu anularea privatizării dacă i se şterge prejudiciul şi statul îi plăteste investiţiile făcute acolo. Voiculescu declarând că investiţiile sale sunt mult mai mari. Instanţa a decis să amâne procesul pentrru 29 aprilie când se va pronunţa pe cererile formulate de avocaţi.
8 aprilie 2014. Al doilea termen de apel în dosar. Avocaţii nici nu apucă să ridice vreo excepţie sau să formuleze vreo contestaţie. Judecătorul Stan Mustaţă care alături de Florică Duţă deliberează în dosar a făcut o cerere de abţinere. Asta înseamnă că judecătorul nu mai vrea să judece dosarul. Cererea sa a fost motivată de apariţia pe un portal marginal a unor informaţii despre un dosar penal în care suspecţii aminteau numele său. După o zi pe 9 aprilie Curtea de Apel a respins cererea de abţinere.
7 martie 2014. Instanţa a judecat primul termen în dosarul lui Voiculescu. Dan Voiculescu nu a venit la proces. Mai mulţi coinculpaţi din dosar au solicitat amânarea procesului pentru că nu şi-ar fi angajat apărători.
Având în vedere prevederile Noului Cod de Procedură Penală, Curtea de Apel Bucureşti este cea care va pronunţa sentinţa definitivă. Astfel că, dacă apelul lui Dan Voiculescu este respins, el va intra la puşcărie.
Dan Voiculescu este acuzat de două infracţiuni. Prima este cea prevăzută la art. 13 din legea 78/2000: ”Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Pentru acest cap de acuzare, Voiculescu ar putea fi condamnat la cinci ani de închisoare.
În al doilea rând, fondatorul Partidului Conservator şi al trustului Intact mai este acuzat şi de spălare de bani. Pentru infracţiunea de spălare de bani, el poate fi condamanat la un maximum de 12 ani de puşcărie. Pentru această infracţiune, pedeapsa minimă prevăzută de lege este de 5 ani de închisoare cu executare.
Ce conţine dosarul de corupţie
Dosarul ICA a fost trimis în judecată în 4 decembrie 2008, la Tribunalul Bucureşti, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator, el fiind învestit pe 15 decembrie 2008. Procurorii susţin că Dan Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa, la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real.
Dan Voiculescu a fost acuzat de infracţiunile de folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de această calitate, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum şi de spălare de bani.
Celelalte persoane trimise în judecată sunt: Corneliu Popa, Sandu Jean-Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Sorin Pantiş, Săvulescu Vlad-Nicolae, Domnişoru Gheorghe Marian, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica, Pop Flavius Adrian.
În data de 14.10.2008 Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în dosarul lui Voiculescu. Ministerul solicită recuperarea a 60 milioane euro prejuidiciu constat în dauna statului de către procurori.
Poziţia oficială a inculpatului Voiculescu
În rechizitoriul întocmit de DNA în 2008 se reţine că inculpatul Dan Voiculescu nu a dorit să facă niciun fel declaraţii în faţa procurorilor DNA. În rechizitoriu, se consemnează doar că Dan Voiculescu a transmis prin avocatul său, Marian Nazat, că se consideră nevinovat şi că, în opinia sa, este vorba de un dosar politic.
Dan Voiculescu a arătat că în opinia sa există două nereguli în ceea ce priveşte ancheta şi acuzaţiile din acest dosar. O primă neregulă semnalată de acesta a fost aceea că, pe parcursul urmăririi penale, el nu ar fi fost chemat niciodată în faţa anchetatorilor pentru a da declaraţie, în contextul în care toate celelalte persoane ar fi fost întrebate în legătură cu persoana sa de către anchetatori.
O a doua neregulă semnalată de Voiculescu judecătorului ar fi aceea că, în opinia sa, nu există nicio probă şi niciun indiciu direct sau indirect care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc, respectiv nu există martori, înregistrări telefonice sau ambientale ori documente care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc de căte anchetatori.
De asemenea, Dan Voiculescu a trimis CSM o scrisoare în care se plânge că presa nu a relatat corect despre dosarul său de corupţie şi că imaginea sa a avut de suferit.
Istoricul dosarului
4 decembrie 2008. Dosarul ICA, referitor la privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare, a fost trimis în judecată la Tribunalul Bucureşti, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator.
15 decembrie 2008. Voiculescu este învestit în funcţia de senator.
28 octombrie 2009. Dosarul ajunge la Curtea Supremă şi începe judecarea pe fond.
25 iunie 2012. Voiculescu işi dă demisia din Senat şi dosarul este trimis la Tribunalul Bucureşti.
20 decembrie 2012. Tribunalul Bucureşti a judecat şase termene în care nu a soluţionat dosarul şi decide să trimită dosarul la Curtea Supremă.
11 ianuarie 2013. Dosarul ajunge la Curtea Supremă care dă termen pe 25 aprilie, iar apoi pe 31 ianuarie.
28 ianuarie. Cu trei zile înainte de primul termen, Voiculescu îşi dă din nou demisia, iar dosarul va fi trimis la Tribunalul Bucureşti
