Pe aceeași temă
Rata șomajului a înregistrat în luna octombrie cea mai mare creștere din ultimii doi ani, de la 4,73% în luna septembrie la 5,40% în octombrie. Nivelul acestui indicator-cheie a revenit astfel, după doar două luni, peste cel consemnat în aceeași perioadă din anul 2012. Este un semnal de alarmă important, mai ales că ponderea șomerilor ce nu beneficiază de indemnizație din partea statului s-a apropiat din nou de pragul de 65%.
În județele Mehedinți și Teleorman, rata șomajului a depășit deja 10% iar în Galați și Dolj a trecut de 9%; foarte aproape de acest prag situându-se Buzău și Vaslui ( amble cu 8,74%). La polul opus s-a situat județul Ilfov, unde rata șomajului s-a situat la doar 1,77%, ceea ce arată o împrăștiere foarte mare a rezultatelor și o moblitate relativ redusă a forței de muncă.
Pe fondul unei performanțe de creștere economică de top în UE la acel moment, în august și septembrie apăruseră primele semne de îmbunătățire relativă a ocupării forței de muncă, cu un șomaj în premieră mai redus față de aceeași lună a anului precedent. Din păcate, situația s-a înrăutățit brusc în octombrie iar perspectivele nu sunt deloc bune.
Distribuția pe grupe de vârstă arată echilibrat, cu un nivel ceva mai redus în intervalul de maxim randament în activitate 30 – 40 de ani.
De remarcat că șomerii care nu au liceul reprezintă peste două treimi din total (68,09%), în timp ce șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă ceva mai puțin de un sfert din numărul total (24,43%). Doar 7,48% dintre șomeri au studii universitare.
Aceste date sunt îngrijorătoare prin prisma numărului de familii de șomeri ale căror venituri sunt afectate în pragul sosirii iernii.
Din păcate, creșterea economică nu a reușit să întoarcă spre niveluri mai joase nici măcar rata foarte mare a șomerilor neindemnizați, care nu mai întrunesc condițiile legale necesare pentru a beneficia de acest sprijin din partea statului.
De la circa 43% în anul 2009, ponderea șomerilor neindemnizați în luna de referință octombrie a urcat la 63% în 2011 și s-a menținut aproape de nivelul de 65% în 2012 și 2013. Sud-vestul și sud-estul țării sunt zone de maximă concentrare a sărăciei celor aflați fără succes de mai de multă vreme în căutarea unui loc de muncă.
În situație de șomaj de lungă durată la finele lunii octombrie se aflau în evidențele oficiale 147.832 de adulți care nu găseau de lucru de mai bine de 12 luni (33,73%% din totalul șomerilor adulți).
Dacă se adaugă și tinerii sub 25 de ani ce nu aveau de lucru de mai bine de șase luni se ajunge la o pondere foarte însemnată a șomajului de lungă durată (37,43%).
Dacă 28.260 de persoane au ieșit din scriptele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în octombrie 2013 datorită faptului că și-au găsit un loc de muncă, alte 22.876 persoane au părăsit evidențele oficiale din cauza faptului că, pierzăndu-și speranțele de angajare și nefiind indemnizați de multă vreme, au renunțat să mai mențină cererea unui loc de muncă.
Este o situație care ar trebui să dea de gândit. Deja, venitul pe cap de persoană în familiile de șomeri era în scădere față de aceeași perioadă din anul precedent cu aproape 3% în trimestrul doi 2013. El se situa la 450 lei, față de 550 lei în familiile de agricultori, 780 lei în familiile de pensionari și 966 lei în familiile de salariați.
De aceea se impun soluții de urgență nu doar pentru noi locuri de muncă dar și pentru indexarea veniturilor celor care au contribuit o perioadă mai mare sau mai mică la bugetul României și nu pot găsi acum un loc de muncă.
Sursa: cursdeguvernare.ro.
