Pe aceeași temă
Capitolul dedicat libertății de exprimare și mass-media, vorbește despre presiunile asupra presei independente, dar și despre politicieni și patroni de presă apropiați de aceștia, care alterează în scop personal mesajele transmise de mijloacele de informare pe care le dețin, scrie G4Media care citează din raport.
Fragmentul din raportul Departamentului de Stat referitor la libertatea de exprimare în România
”Constituția oferă dreptul la libertatea de expresie, inclusiv pentru presă, iar guvernul respectă în parte acest drept. Organizații independente, precum Agenția de Monitorizare a Presei, Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent au semnalat politizarea instituțiilor de presă, mecanisme corupte de finanțare și politici editoriale subordonate proprietarilor.
Libertatea presei
În timp ce presa independentă a fost activă și a exprimat o varietate largă de opinii fără restricții evidente, politicieni sau persoane apropiate de aceștia sau de grupuri politice au patronat sau au controlat indirect numeroase organisme media la nivel național și local. Știrile și pozițiile editoriale ale acestora au reflectat în mod frecvent viziunea proprietarilor și și-au țintit mesajele critice asupra oponenților sau asupra altor organizații media.
Protestele din 10 august din București au criticat dur acțiunea guvernului în ceea ce privește combaterea corupției. Potrivit unor avertizori și unor rapoarte independente, mass-media proguvernamentale au jucat un rol important în diseminarea informațiilor false în timpul demonstrațiilor. Reprezentanții partidului de guvernământ au pretins că protestele din 10 august au fost sponsorizate din afara țării și că s-a urmărit o lovitură de stat. Nu au prezentat probe pentru aceste declarații.
Consiliul Național al Audiovizualului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au evitat sancționarea comportamentului în afara standardelor profesionale și lipsit de etică al instituțiilor media controlate de oameni de afaceri și politicieni legați de partidul de guvernământ, în timp ce au sancționat reporteri critici la adresa guvernului.
De exemplu, în ianuarie, CNCD i-a amendat atât pe analistul Republica, Cristian Tudor Popescu, cât și pe Cosmin Prelipceanu de la Digi24 cu câte 1.000 de lei (aproximativ 250 de dolari), pentru că au criticat coafura persoanei nou desemnate pentru postul de prim ministru și pentru refuzul de a-și retrage remarcile. În data de 19 iunie, Curtea de Apel București a anulat decizia CNCD pe baza faptului că a fost violată libertatea de expresie.
Pe parcursul anului, instituțiile media, vedetele lor și comentatorii controlați de proprietari apropiați de partidele aflate la conducere și în Guvern, au atacat mass-media critice la adresa partidelor de la putere și a măsurilor propuse privind puterile magistraților.
Violențe și hărțuiri
Mai bine de 20 de asociații civice active în domeniul drepturilor omului au condamnat violențele Jandarmeriei împotriva protestatarilor pașnici, inclusiv reținerea unui reporter german.
În data de 10 august, cel puțin 15 jurnaliști au suferit fizic, verbal sau ca urmare a atacurilor cu gaze lacrimogene, în timp ce monitorizau un protest major împotriva corupției și a guvernului, desfășurat la București, au arătat Active Watch, Reporteri fără Frontiere, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului și Federația Europeană a Jurnaliștilor.
Potrivit ONG-urilor, relatărilor presei și mărturiilor celor implicați, printre jurnaliștii abuzați de jandarmi se numără Robert Mihăilescu (Hotnews.ro), Cristian Ștefănescu (Deutsche Welle), Vlad Ursulean (Casa Jurnalistului), Ioana Moldovan (Documentaria.ro), Silviu Matei (Agerpres), Cristian Popa și Cristi Ban (Digi 24), Robert Reinprecht și Ernst Gelegs (de la Televiziunea publică austriacă).
În data de 8 noiembrie, invocând legislația din domeniu, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a cerut grupului de investigații media Rise Project să își dezvăluie sursa informațiilor pe care le-au folosit pentru articolele pe care le-au publicat legate de cazuri suspecte de corupție și fraudă din bani publici.
Articolele se refereau la TelDrum, o companie cu sediul în județul Teleorman, despre care se presupune că este conectată la președintele Camerei Deputaților, care este de asemena președintele partidului de guvernământ, PSD. ANSPCP a amenințat Rise Project cu o amendă fără precedent de 20 de milioane de euro (23 de milioane de dolari) dacă nu ar permite accesul la baza de date și la investigațiile în desfășurare.
A fost pentru al doilea an la rând când Rise Project a fost subiectul unei hărțuiri din partea agențiilor guvernamentale, după ce au pornit investigații cu privire la posesiunile șefului partidului de guvernământ și ale familiei acestuia.
G4Media, investigat pentru dezvăluiri. În data de 13 mai, Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a anunțat că a cerut autorităților să îl investigheze pe reporterul G4Media, Dan Tăpălagă, sub pretextul că a făcut public un memorandum secret legat de posibila mutare a ambasadei țării la Ierusalim. G4Media a reușit să demonstreze că și-a bazat articolele pe surse deschise.
Primarul din Voluntari, Florin Pandele a dat în judecată PressOne.ro după ce siteul a făcut publice dovezi că el și zeci de alți oficiali și-au plagiat tezele de doctorat, în urma cărora universitatea i-a retras diploma. Pandele a cerut daune în valoare de 300.000 de euro (339.000 de dolari) pentru defăimare. În data de 20 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis cazul înapoi la instanța de apel, hotărând că respingerea anterioară a celui de-al doilea recurs al lui Pandele nu a fost „convingătoare”. După o altă hotărâre judecătorească, cauza ar putea reveni la Înalta Curte pentru o hotărâre definitivă”.
