Desecretizarea protocoalelor SRI-DNA nu intra in atributiile CSAT sau ale lui Iohannis

Redactia | 16.03.2018

În niciun caz CSAT nu a stabilit prin Hotărârile aprobate atribuții suplimentare serviciilor ca urmare încheierii unor protocoale între SRI si DNA sau intre SRI si alte entități ale statului, arată Administrația prezidențială într-un comunicat de presă.

Pe aceeași temă

 

 

„Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

 

O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții ale statului român au fost deja puse la dispoziția Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, la solicitarea acesteia”, se arată în comincat

 

Comunicatul este un răspuns la acuzațiile lansate de liderul grupului PSD din Senat, Șerban Nicolae, care a declarat miercuri la Senat că președintele Iohannis "devine complice" în momentul în care nu dispune desecretizarea unor protocoale care ar dovedi o eventuala implicare a SRI in viata politică.

 


„Nu este niciun fel de motiv pentru a menține confidențialitatea acestor chestiuni", a spus Șerban Nicolae.

 

Comunicatul Administrației Prezidențiale

 

În urma afirmațiilor vehiculate recent în spațiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și la declasificarea acestora, se impun o serie de clarificări:

 

Conform prerogativelor legale conferite de Constituția României și de Legea de organizare și funcționare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională.

 

Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului.

 

Prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român.

 

Aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

 

Prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea.

 

La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002.

 

Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora.

 

Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

 

O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții ale statului român au fost deja puse la dispoziția Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, la solicitarea acesteia.

 

În ceea ce privește declasificarea, cadrul legal național incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 și H.G. nr. 781/2002, stipulează următoarele:

 

Informațiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului;

 

Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective;

 

Informaţiile se declasifică dacă:

 

a. termenul de clasificare a expirat;

 

b. dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia securitatea națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare;

 

c. clasificarea a fost atribuită de o persoană neîmputernicită prin lege.

 

Informațiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis.

 

Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și alte entități sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului și, cu atât mai puțin, a Președintelui României.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22