Directorul SRI: Vor fi afectate dosarele de securitate nationala pentru terorism, spionaj

Vlad Toma | 10.03.2016

Eduard Hellvig, directorul SRI, a transmis astazi un punct de vedere in privinta recentei decizii a CCR care a declarat neconstitutional art 141 al. 1 din Codul de procedura penala, blocand astfel posibilitatea ca SRI sa efectueze interceptari in dosarele penale.

Pe aceeași temă

 

Directorul SRI a transmis ca Serviciul nu va comenta decizia Curtii Constitutionale si se va supune legii, subliniind insa faptul ca decizia va avea un impact major asupra securitatii nationale, deoarece Serviciul nu va mai putea instrumenta cu mijloacele tehnice complexe infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie.

 

"Curtea Constituţională decide în numele legii. Aşa începe orice decizie a Curţii Constituţionale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informaţii nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta decizia CCR care declară articolul 142 din Codul de Procedură Penală neconstituţional.

 

Pentru Serviciul Român de Informaţii, principalul instrument în misiunea noastră în serviciul cetăţenilor este Legea. Din acest motiv, noi vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept.

 

Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile.

 

Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru.

Consider că este datoria mea, în calitate de director, să mă asigur că, în perioada ce urmează, Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente."

 

Codruta Kovesi: Anticoruptia va merge mai greu

 

Sefa DNA, Codruta Kovesi, a comentat decizia CCR, considerand ca aceasta ridică trei probleme: "că trebuie să existe o lege referitor la cine poate pune în executare aceste măsuri şi ce poate face cel care le pune în executare, a doua exceptează posibilitatea de a apela la sprijinul tehnic al altor instituţii decât cele care au poliţişti şi procurori. A treia problemă se referă la efectele asupra cauzelor definitiv judecate.

 

În provinţa dosarelor aflate pe rol – CCR face o menţiune că la dosarele aflate în curs de soluţionare, deciziile CCR se aplică doar pentru viitor. Există principiul legii penale mai favorabile. Or, administrarea probelor se face conform codului de procedură penală, deci nu putem invoca o lege penală mai favorabilă în cadrul normelor de procedură penală.

 

La momentul administrării acestor probe, DNA a respectat legea. Faptul că o anumită probă a fost administrată conform legii şi ulterior a apărut o decizie CCR nu ar trebui să aibă efecte asupra probelor administrate corect legal.

 

Încerc să găsesc soluţii pentru a aplica exact în sprijinul legii e o menţiune din motivarea CCR - paragraful 52, care se referă la cauze pe rolul instanţelor - care poate genera interpretări...

 

Ce pot spune sigur e că anumite persoane implicate în dosare au invocat această excepţie, e vorba de cauze pe fond, în apel, în cameră preliminară. Orice aş spune ar însemna să comentez o acuzaţie în curs.

 

În dosarele DNA nu ne bazăm numai pe interceptari, sunt foarte multe dosare în care nu s-au administrat aceste mijloace de probă.

 

Foarte multe sunt cazuri mari în care nu s-au administrat astfel de probe, - cum e cazul ANRP. Multe probe sunt bazate pe declaraţii de martori, expertize. Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări şi sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt şi dosare la care am apelat la alte instituţii, dar nu avem dosare in care să ne bazăm doar pe interceptări", a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Digi24.

 

Daniel Morar: Probele din dosarele în curs nu sunt eliminate automat

 

Probele considerate ca fiind obtinute in mod nelegal nu sunt inlaturate in mod automat. Judecatorii vor decide de la caz la caz, a declarat Daniel Morar, judecator CCR, fost procuror-sef DNA. De asemenea, el a explicat ca interceptarile SRI trebuie considerate nulitati relative, nu absolute.

 

Intr-o explicatie oferita exclusiv Hotnews, Daniel Morar a explicat ce inseamna decizia CCR.

 

In cazul interceptarilor realizate de SRI, acestea par a se incadra la nulitati relative, fiind vorba de modalitatea de interceptare. Nulitatea relativa a unor probe poate fi invocata doar pana la un anumit moment procesual, mai precis pana finalizarea procedurii la camera preliminara. Altfel spus, in acele dosare care au trecut de camera preliminara, interceptarile - chiar realizate de SRI - nu mai pot fi anulate ca probe, a explicat Morar, in exclusivitate pentru Hotnews.

 

***

 

Serviciul Român de Informații (SRI) nu este organ de cercetare penală, arată Curtea Constituțională in motivarea deciziei prin care declara neconstitutional articolul 141 al. 1 din Codul de procedura penala.

 

Nicio reglementare din legislația în vigoare nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică, explică CCR în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor anticorupție.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22