Pe aceeași temă
Relatia elevului Cornel Todea cu Securitatea Poporului ar fi inceput in 1950, pe cand era la Liceu "IL Caragiale" din Bucuresti, potrivit CNSAS.
Todea era anchetat pentru redactarea unui manifest impotriva statului comunist. Adolescentul a cedat si a semnat un angajament "pentru acoperirea informativa a colegilor de clasa", iar Securitatea i-a dat numele conspirativ "Cucu", scrie Adevarul. CNSAS mai arata ca regizorul a continuat relatia cu Securitatea in timpul studentiei si dupa angajarea sa in calitate de asistent la Institutul de Teatru.
Potrivit rapoartelor realizate de securisti, "Cucu" a fost un pion-cheie in descoperirea organizatiei "Patratul Rosu" - formata din elevi si eleve in frunte cu Maria Catacuzino, din care faceau parte mai multi fii de fosti ministri si urmasi ai fostei aristocratii romanesti - Ghica si Sturdza.
Trei liceeni, Maria Catacuzino (17 ani), Radu Miclescu (17 ani) si Mihai Sturdza, au fost internati in colonii de munca, fiind acuzati ca ajutau cu pachete fugarii din munti si ca difuzau manifeste cu caracter dusmanos. Cornel Todea ar fi fost arestat, cateva luni, in acest dosar.
Afacerea "Patratul Rosu"
Cel mai dramatic episod din afacerea "Patratul Rosu" ar fi tentativa de sinucidere a Mariei Catancuzino din data de 22 februarie 1955. Tanara a ajuns la epuizare psihica si fizica din cauza regimului de inchisoare foarte dur si a faptului ca nu a fost eliberata dupa ce i-a expirat, la 3 ianuarie 1955, mandatul de retinere.
Arestarea lui Todea s-a produs "din cauza lipsei de comunicare intre departamentele statului". Eliberarea a survenit imediat dupa aflarea calitatii de colaborator de catre ofiterii de ancheta penala, acuza CNSAS.
Simultan cu colaborarea, Todea s-a aflat in atentia Securitatii si ca urmarit, in perioada 1971-1973, pentru relatii neoficiale cu cetatenii straini, dar si intre anii 1982-1984, pentru clarificarea naturii legaturilor cu un roman stabilit ilegal in Franta si cu jurnalisti francezi cunoscuti cu manifestari ostile la adresa Republicii Socialiste Romania. Numele conspirativ de urmarit erau "Regizorul" si "Tudor".
Abandonat din reţea după 18 ani
CNSAS arată că regizorul a continuat relaţia cu Securitatea în timpul studenţiei şi după angajarea sa în calitate de asistent la Institutul de Teatru şi a făcut mai multe delaţiuni. Din 1965, ar fi fost folosit în calitate de colaborator în cadrul obiectivului Radioteleviziune şi a fost abandonat din reţea în mod oficial la 26 ianuarie 1968. Totuşi, regizorul a continuat legătura cu ofiţerul de Securitate şi a semnat informări cu iniţialele „C.T.", „T.C." sau „Cornescu".Simultan cu colaborarea,Todea s-a aflat în atenţia Securităţii şi ca urmărit, în perioada 1971-1973, pentru relaţii neoficiale cu cetăţenii străini, dar şi între anii 1982-1984, pentru clarificarea naturii legăturilor cu un român stabilit ilegal în Franţa şi cu jurnalişti francezi cunoscuţi cu manifestări ostile la adresa Republicii Socialiste România. Numele conspirativ de urmărit erau „Regizorul" şi „Tudor".
Note informative
Zeci de regizori, scenarişti, operatori TV sau actori, colegi de platou cu Cornel Todea, ar fi fost turnaţi la Securitate de acesta. Într-o notă, furnizată de acesta, la 1 iulie 1961 se arată: „Sursa a avut o discuţie în ziua de miercuri, 28 iunie, seara, în care regizorul Paul Barbăneagră, de la studioul «Alexandru Sahia» de filme documentare, i-a expus planul său de a fugi în Turcia cu ajutorul unei bărci confecţionate din două cauciucuri mari de automobil şi legate cu chingi, permiţând umflarea lor cu gura". Pe baza acestei note, Securitatea a decis supravegherea operativă a lui Paul Barbăneagră. „Cucu" ar fi oferit materiale importante despre oameni din televiziune - Dan Jelescu, Mihai Constantinescu, Mircea Constantinescu, Valentin Plătăreanu, Petre Hîrjovschi, Eva Dragomir, Anatol Cavlescu, Anton Iordache, Doru Segal, Mirel Ilieşu ş.a.
Într-o altă notă, de la15 octombrie 1956, „Cucu" ar fi semnalat informaţii despre conferenţiarul catedrei de grimă (machiaj) Romaniţa, care era şi maestrul machior al Teatrului Naţional. „Acesta din urmă nu scapă nicio ocazie pentru a face bancuri la adresa regimului sau a evreilor. În acest timp, el îşi manifestă regretul faţă de regimul trecut, când ducea o viaţă «grea» cu nouă salarii şi maşină la scară", scria „Cucu".
„Copil fiind m-am visat erou"
Contactat telefonic de catre jurnalistii de la Adevarul, Cornel Todea a negat, marti, orice implicare in dosarul "Patratul Rosu", spunand ca totul este o inventie a ofiterilor de Securitate si ca nu cunoaste pe niciunul dintre tinerii implicati. "Este o mare minciuna. In acest caz nu exista nicio nota informativa semnata de mine", s-a aratat revoltat acesta.
Cornel Todea cere judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti să respingă solicitarea CNSAS. El a explicat că a fost forţat să colaboreze cu Securitatea la 14 ani, pentru a nu-şi pune în pericol părinţii. Regizorul a explicat că a scris pe o foaie întreagă să moară comunismul şi a încheiat cu formula „Cu Dumnezeu la Treabă". Aceasta reprezenta pentru Securitate o probă de educaţie în spirit legionar.
„Copil fiind m-am visat erou, plin de curaj, drept, justiţiar, model fiind părinţii mei. Visul meu a eşuat. Astăzi este greu să-mi explic spaimele, laşităţile, compromisurile, schizoidia existenţei mele. «Colaborator» silit am încercat să nu fac rău nimănui. Că am încercat să fac tot binele care mi-a stat în putere. Ca artist am încercat să mă salvez", şi-a mărturisit păcatele Cornel Todea în înscrisurile de la Curtea de Apel Bucureşti.
Articol publicat de "Adevarul".
