Pe aceeași temă
Infracţiunile de corupţie au fost comise în legătură cu încheierea şi derularea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti – Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare la o altă linie de cale ferată, transmite biroul de presă al DNA.
Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de VLĂDESCU SEBASTIAN, la data faptelor ministru al Finanțelor Publice, față de care există indicii că ar fi săvârșit două infracțiuni de luare de mită, în perioada exercitării funcției ministeriale.
În același dosar penal, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față următorii:
COSTEA MIRCEA-IONUȚ, fost angajat al Ministerului Finanțelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de influență,
- complicitate la luare de mită;
MITITELU MIHAELA, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de influență,
- complicitate la luare de mită;
BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU, la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru infracțiunea de trafic de influență;
DASCĂLU CONSTANTIN, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Față de cei patru inculpați s-au stabilit următoarele cauțiuni, după cum urmează:
- COSTEA MIRCEA-IONUȚ – 1.500.000 euro,
- MITITELU MIHAELA – 1.000.000 euro,
- DASCĂLU CONSTANTIN – 500.000 euro,
- BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU – 200.000 euro.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Infracțiunile de corupție care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că activitatea infracțională s-ar fi desfășurat în două etape:
I. în perioada 2005-2014
În contextul participării companiei străine la licitația organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei București – Constanța, reprezentanții acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuț (fost angajat al Ministerului Finanțelor) și Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eșalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului și pentru ca, ulterior, plățile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de societăți controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive.
Concret, din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, fostul ministru al finanțelor, cu sprijinul inculpaților Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.
În perioada 2006-2014, conform aceleiași înțelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuț a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.
Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.
II. în perioada 2009-2014
În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții aceleiași societăți au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010) și către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României).
Concret, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian și Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să își îndeplinească atribuțiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanțarea și plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și, pe de altă parte, finanțarea și plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul București – Câmpina.
La rândul său, în anul 2009, Boureanu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să își exercite influența asupra lui Vlădescu Sebastian, precum și asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul celor anterior menționate.
Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate.
În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăți indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrași în numerar, fiind transportați și predați în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înțelegerea inițială.
Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.
La rândul său, inculpatul Dascălu Constantin, în decembrie 2010 și mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.
În perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate de către acesta).
La data de 17 aprilie 2018, inculpaților Dascălu Constantin, Boureanu Cristian, Costea Mircea-Ionuț și Mititelu Mihaela li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
