Pe aceeași temă
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a transmis cererea și referatul întocmit de procurori la ministrul Justiției pentru a cere președintelui Senatului încuviințarea arestării preventive a senatorului PSD Ovidiu Marius Isăilă, cercetat pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, informeaza Agerpres.
"În conformitate cu prevederile din Constituția României și cele din Regulamentul Senatului, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis cererea și referatul întocmit de procurori, în vederea sesizării ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Senatului încuviințarea arestării preventive a senatorului Ovidiu Marius Isăilă, în sarcina căruia s-au reținut două infracțiuni de trafic de influență, ambele în formă continuată (câte două acte materiale), și infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Cererea de încuviințare a arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală", se arată într-un comunicat al DNA transmis joi AGERPRES.
Sursa citată precizează că din probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2012 — 2014, inculpatul Isăilă, șef serviciu în Ministerul Finanțelor și începând cu decembrie 2012 senator, a obținut importante sume de bani prin folosirea influenței pe care o avea sau pe care a lăsat să se înțeleagă că o are pe lângă funcționari publici, prin prisma relaționării profesionale în sistemul public de finanțe și ulterior ca om politic, pentru a-i determina să nu își îndeplinească în mod corect atribuțiile de serviciu.
"Astfel, la începutul anului 2012, Ovidiu Isăilă, care era la acel moment șef serviciu în Ministerul Finanțelor Publice, a pretins, cu complicitatea lui Cristian Ștefan Ene, prin intermediarul Cătălin Cristescu, suma de 200.000 euro de la un denunțător, pentru a realiza intervenții pe lângă funcționarii ANAF ce efectuau un control la o societate comercială administrată de acesta, în vederea soluționării favorabile sau blocării controlului. După remiterea acestei sume, Ovidiu Isăilă a pretins denunțătorului, prin același intermediar, o nouă sumă de bani, respectiv 150.000 euro, pentru a influența rezultatele unui nou control", susțin procurorii.
În august 2013, Ovidiu Isăilă, prin intermediul consilierului său Cristian Ene, i-a pretins lui Cristescu suma de 20.000 euro pentru a interveni pe lângă diferiți funcționari publici, în vederea sprijinirii acestuia să promoveze concursul ce urma a avea loc în toamna aceluiași an pentru ocuparea unei funcții de inspector ANAF — Direcția Generală Antifraudă Fiscală.
În martie 2014, senatorul i-a pretins lui Cătălin Cristescu, prin intermediul aceluiași consilier, o altă sumă de 20.000 euro pentru a realiza intervenții pe lângă diferiți funcționari publici în vederea favorizării la concursul ce urma să aibă loc pentru ocuparea unor funcții în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
Anchetatorii au reținut că, după remiterea sumei de 20.000 de euro, pentru a ascunde primirea banilor, Ovidiu Isăilă l-a instigat pe acesta din urmă să întocmească un fals contract de împrumut între Ene și Cristescu, în care să menționeze împrejurări nereale pentru a induce în eroare organele judiciare cu privire la împrejurările în care au fost remiși banii.
"Astfel, din probele administrate rezultă că infracțiunea săvârșită de inculpat este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere prejudiciul produs credibilității de care trebuie să se bucure instituțiile publice, întinderea în timp a activității infracționale, modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor — prin interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse, modalitatea conspirată de a aborda discuțiile cu tematică infracțională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialogul în șoaptă însoțit de gestică), precum și încercările de a șterge urmele infracțiunilor", se mai spune în comunicat.
