Pe aceeași temă
Având în vedere situația de incertitudine creată după prezentarea, de către ministrul Justiției, la o conferință de presă, a unor modificări pe care intenționează să le aducă legilor justiției (Statutul magistratului, Legea pentru organizarea judiciară,Legea privind CSM), conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a decis convocarea Adunării Generale pentru data de 31 august 2017, astfel încât procurorii să își poată exprima opiniile referitoare la modificările propuse și la felul în care le va fi influențată activitatea pe care o desfășoară în cadrul DNA.
De asemenea, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a transmis o scrisoare deschisă ministrului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a semnala o serie de aspecte legate de situația creată după anunțul ministrului Justiției.
1.DNA nu a luat cunoștință nici anterior, nici după conferința de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiției, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza și de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări.
2.Raportat la modificările propuse, deși ministrul Justiției a afirmat că proiectele vor fi trimise spre avizare la CSM, DNA nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activității desfășurate de procurorii anticorupție.
3. Într-o prima evaluare, realizată numai pe baza prezentării făcute de ministrul Justiției, în lipsa proiectelor integrale, scrise, au rezultat următoarele :
- Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independența procurorilor în exercitarea activității lor, în raport de factorul politic;
- Crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților nu a fost justificată de apariția unei situații obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală și nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competență a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupție săvârșite de magistrați. Datele statistice privind condamnările definitive arată că faptele de corupție comise de magistrați nu reprezintă un fenomen aparte în comparație cu alte categorii, nici prin tipologii, nici ca număr: astfel, în perioada 2005 – august 2017, s-au pronunțat decizii de condamnare definitivă față de un număr de 88 de magistrați (44 procurori, 43 de judecători și un magistrat asistent), majoritatea pentru infracțiuni de luare de mită și trafic de influență, comparativ un număr de 575 de ofițeri și agenți de politie, 121 lucrători vamali, 106 primari de comune, orașe și de municipii condamnați definitiv în perioada 2005 - 2016;
- extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluțiile adoptate de procurorul de caz ar putea să creeze condiții pentru restrângerea independenței procurorului care desfășoară ancheta penală;
- majorarea vechimii necesare la de 6 ani (inclusiv anii de pregătire la INM) la 8 ani (fără anii de pregătire la INM) va face mai dificilă asigurarea gradului de ocupare a schemei de personal a DNA.
Din evaluarea preliminară a mai reieșit că există și alte aspecte de natură a afecta activitatea procurorilor anticorupție, după cum există și o serie de modificări ce păreau a fi necesare, însă asupra acestora DNA va exprima o opinie numai după ce va lua cunoștință de proiectele de modificare, in integralitatea lor.
(sublinierile aparțin redacției)
