DNA, după raportul MCV: Presiunile pe lupta anticorupție au dus la reevaluarea concluziilor MCV

Dora Vulcan | 15.11.2017

DNA a reacționat miercuri după ce Comsia Europeană a dat publicității raportul MCV și atrage atenția că unul din obiectivele de referință stabilite prin MCV, în funcție de care se analizează progresele reformei sistemului judiciar, se referă la combaterea corupției la nivel înalt.

Pe aceeași temă

 

Reacția DNA la raportul MCV

 

Unul din cele patru obiective de referință stabilite prin MCV, în funcție de care se analizează progresele reformei sistemului judiciar, se referă la Combaterea corupției la nivel înalt (obiectivul nr 3).


La acest obiectiv, Raportul subliniază importanța menținerii independenței Direcției Naționale Anticorupție, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-și continua activitatea și insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, și anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităților parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acțiunii procurorilor.


Raportul avertizează că orice presiuni negative asupra luptei împotriva corupției poate determina reevaluarea acestor concluzii. 


Concret, prezentul Raport subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3.
Recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului, în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziții sau arestări, și la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceștia ocupă sau au ocupat funcția de ministru (denumită în continuare „ridicarea imunității”). Concret raportul recomandă Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.


Amintim că, în cursul anului 2017, DNA a înaintat către Parlament trei cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri care sunt și parlamentari, pentru presupuse fapte de corupție, toate cererile fiind respinse.


Raportul insistă însă că, în cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie.

În raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupției ca infracțiune sau provocările majore la adresa independenței și eficienței activității de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracțiunilor de corupție, ar constitui un regres.

 


În prezentarea generală, Raportul comisiei Europene constată că : 


1. Progresul pozitiv și rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi:
- Ordonanța de urgență de dezincriminare a anumitor infracțiuni de corupție, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deși abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spațiul public
- Propunerile de modificare a legilor Justiției, inițiate la sfârșitul lunii august, care au generat controverse și o puternică reacție negativă din partea sistemului judiciar și din partea unor segmente din societatea civilă, reacție care s-a focalizat asupra problemei independenței justiției. Raportul insistă că va fi crucială capacitatea guvernului și a parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv prin care să fie modificate legile justiției și că, în acest proces, trebuie valorificată opinia sistemului judiciar și opinia Comisiei de la Veneția, pentru a garanta independența justiției. De altfel, transparența și predictibilitatea procesului legislativ pentru legile privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției rămân o preocupare a Comisiei Europene.

 


2. Criticile împotriva sistemului judiciar și fată de deciziile instanțelor rămân o problemă importantă în dezbaterea publică. Acceptarea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive și faptul de a le permite magistraților să își facă datoria în mod neîngrădit sunt esențiale, inclusiv pentru a satisface condiția prevăzută în raportul anterior, din ianuarie 2017. Ca exemplu, Raportul se referă la declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”.

 


Insistând asupra acestei teme, Raportul remarcă faptul că „De la ultimul raport MCV, criticile din mass-media la adresa sistemului judiciar și a magistraților au fost deosebit de vehemente, prin urmare se reia o recomandare anterioară, în sensul de a se obține o recunoaștere instituțională a problemei, precum și a unei decizii de a lua măsuri în vederea soluționării sale. De exemplu, Comisia așteaptă ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declarațiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acțiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat Codul de conduită, adoptat de Parlament la 11 octombrie 2017.

 

 

 

 

RAPORTUL MCV,  a i c i 

 

 

 

 

Context

 

 

 Comisia Europeana a publicat Raportul MCV pentru Romania: Unele modificari propuse la legile justitiei vizau aspecte care afecteaza independenta justitiei. Comisia continua monitorizarea Romaniei si in 2018

 

Comisia Europeana a publicat MIERCURI raportul privind MCV pentru Romania.

 

Raportul arata ca reformele in justitie au incetinit in acest an, ca raporturile dintre puterile statului sunt afectate de tensiunile dintre ele, ca progresele din lupta anti-coruptie au fost puse sub semnul intrebarii de evenimente precum OUG 13. Comisia Europeana arata ca monitorizarea va continua si anul urmator, un nou raport fiind anuntat pentru finalul anului 2018.

 

 

 

Fragmente esentiale din Raportul MCV (sinteză Hotnews.ro)

 

  • Cu toate acestea, în ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.

 

  • În plus, progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public.

 

  • O altă controversă a apărut, de asemenea, o dată cu discuțiile privind propunerile de revizuire a legilor justiției începând cu sfârșitul lunii august. Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar. Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar.

 

  • Comisia intenționează, către sfârșitul anului 2018, să publice un nou raport privind progresele înregistrate și este pregătită să acorde asistență suplimentară pentru a ajuta România să pună în aplicare recomandările restante în vederea consolidării ireversibilității progreselor și pentru a pune astfel capăt mecanismului

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22