Pe aceeași temă
Omul de afaceri Ilie Carabulea și Marian Mîrzac, membru neexecutiv în Consiliul de conducere al Autorității de Supraveghere Financiară, vor fi cercetați în stare de arest preventiv în dosarul ASF-Carpatica, după ce Curtea de Apel București a respins luni recursurile acestora, informeaza Agerpres.
CAB a respins luni și recursul DNA față de decizia instanței inferioare în cazul lui Radu Mustățea, președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, care a primit interdicția de a părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.
Decizia CAB este definitivă.
Ilie Carabulea a susținut luni în fața judecătorilor că este nevinovat deoarece faptele de care este acuzat nu există. Potrivit acestuia, Carpatica Asig a avut o evoluție pozitivă începând cu 2011 și că nu putea fi vorba despre o asociere în vederea comiterii de infracțiuni întrucât era o asociere comercială. Referitor la mașina dată lui Marian Mîrzac, omul de afaceri a precizat că acesta a primit-o pe vremea când era manager general la firma sa, în baza unei decizii a Consiliului de Administrație. De asemenea, Carabulea a menționat că nu a primit informații de la Marian Mîrzac prin care putea fi pusă "la adăpost" firma controlată de el.
Săptămâna trecută, magistrații Tribunalului București au decis arestarea preventivă pentru 29 de zile a omului de afaceri Ilie Carabulea și a lui Marian Mîrzac, acuzați de corupție în dosarul ASF-Carpatica.
Judecătorii au admis propunerea de arestare preventivă a procurorilor DNA față de cei doi, însă a respins cererea în cazul lui Radu Mustățea, președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, care a primit interdicția de a părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.
Potrivit DNA, Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib și Transcar, prin intermediul cărora deține și controlează în mod indirect societatea de asigurări SC Carpatica Asig SA, este acuzat de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, cumpărare de influență, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și la uz de fals.
Din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat că în intervalul mai — iunie 2013, cei trei, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
"Prin inițierea, respectiv, constituirea acestui grup infracțional, Carabulea și Mîrzac au reușit, în mod fraudulos, în perioada mai — decembrie 2013, să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de omul de afaceri, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcționari ASF. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menține societatea, în mod fraudulos, pe o poziție convenabilă în topul reclamațiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 și, implicit, creșterea artificială a gradului de încredere în raport cu potențialii clienți", susțin procurorii.
Ilie Carabulea l-a promovat, susținut și cointeresat financiar în mod constant pe fostul director Marian Mîrzac, funcție deținută în intervalul 16 mai 2012 — 23 aprilie 2013, pentru a fi ales în conducerea ASF.
Din poziția de membru neexecutiv în conducerea ASF, ocupată din 24 aprilie 2013, Marian Mîrzac a făcut demersuri pentru a asigura protecția societății deținute în mod indirect de Carabulea și pentru a evita suspendarea autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficiențelor.
Finanțatorul grupării, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relația cu Mîrzac pe Radu Mustățea, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor lui Mîrzac, precum și informații confidențiale obținute de la acesta.
Gruparea a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea și un alt funcționar cu atribuții de conducere și execuție în ASF.
"Concret, în schimbul protecției oferite (...), Carabulea a dispus, în mai 2013, ca un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro să îi fie vândut la un preț subevaluat lui Mîrzac, sub disimularea unei tranzacții de vânzare-cumpărare între acesta și societatea de asigurări, iar în august 2013 i-a remis acestuia suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administrație al societății de asigurare", mai spun procurorii.
În schimbul acestor foloase, Marian Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF și atribuții în sensul supravegherii și controlului legalității funcționării societăților de asigurări, a reușit să influențeze concluziile a două controale dispuse de autoritate, să coopteze diverși funcționari cu funcții de conducere și execuție din ASF și să divulge informații care nu erau destinate publicității în scopul favorizării firmei respective.
