Pe aceeași temă
Curtea de Apel București a amânat pentru 22 septembrie decizia legată de posibila schimbare a încadrării faptelor de care sunt acuzați Cristian Popescu Piedone și alți inculpați în dosarul ”Colectiv”, potrivit deciziei anunțate luni.
Cei doi judecători din completul Curții de Apel București nu s-au înțeles dacă să schimbe sau nu încadrările pentru faptele de care sunt judecați o parte dintre inculpați și au propus la termenul de azi din dosarul Colectiv ca încă un judecător să încline balanța într-o parte sau alta.
Propunerea a fost acceptată, în ciuda opoziției parchetului, iar un al treilea judecător va lua decizia pe 22 septembrie.
O eventuală schimbare a încadrării faptelor s-ar putea solda cu aplicarea unor pedepse mai ușoare, în cazul condamnării inculpaților.
Dezbaterile merg, însă mai departe, independent, cu privire la cei trei patroni ai clubului Colectiv, față de care nu s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice. Discuțiile, în acest caz, au fost programate pentru marți și miercuri.
Context: Curtea de Apel Bucureşti judecă apelul din dosarul Colectiv, în care au fost condamnaţi, printre alţii, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, doi pompieri şi patronii clubului.
Problema schimbării încadrării juridice a fost ridicată din oficiu, la termenul din 14 aprilie al procesului, de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, fapt ce a nemulţumit DNA, care a făcut o cerere de recuzare a celor doi magistraţi. Cererea de recuzare a fost însă respinsă de un alt complet.
Ulterior, supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia celor doi judecători, susţinând că schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor ar duce la pedepse „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România”.
Semnatarii afirmau că, an de an, şi-au pus nădejdea în Justiţie, „sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, să izbutim să obţinem măcar un crâmpei de alinare”.
„În schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri felurite, atât fizice, cât şi sufleteşti, aflăm din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor, lucru care, dacă s-ar înfăptui, ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la îndulcirea până la derizoriu a pedepselor acordate”.
Supravieţuitorii tragediei de la Colectiv spuneau că, potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:
Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei – înlăturarea art.309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave.
Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni.
În ceea ce priveşte înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.
Pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.
Procesul de află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Astfel, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
