Pe aceeași temă
Instanţa supremă a citat pentru vineri 38 de martori din dosarul "Fraudă la referendum", în care sunt judecaţi vicepremierul Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane. Martorii citaţi au declarat că deşi sunt semnăturile lor pe listele electorale, nu au votat, unii spunând că erau plecaţi din ţară, informează Mediafax. Doi dintre martorii condamnaţi la închisoare cu suspendare au declarat că la o şedinţă, în sala de sport dintr-o localitate din judeţul Olt li s-au dat îndrumări foarte clare cum să meargă cu urma mobilă, conform B1TV. Liviu Dragnea nu s-a prezentat la termenul de vineri al procesului. Un nou termen în acest dosar este pe 25 martie.
Persoanele citate s-au prezentat şi au arătat, pe rând, în faţa judecătorilor că deşi semnăturile lor se regăsesc pe listele de votare, ei nu au fost prezenţi la referendumul din 29 iulie 2012.
Unul dintre martori a spus că nici el şi nici soţia şi fiica lui nu au fost prezenţi la vot, însă în dreptul numelor lor sunt semnături. Acesta a spus că semnăturile nu pot fi ale lor, pentru că nu s-au prezentat la vot, soţia şi fiica lui fiind chiar plecate în Anglia.
Un alt martor a arătat că şi semnătura sa se regăseşte pe lista de votare verificată de procurorii anticorupţie, dar el nu a votat, fiind plecat atunci în Italia.
Alţi martori au spus că au votat la referendumul din 2012, dar nu la secţiile de votare la care sunt arondaţi, ci în localităţile în care se aflau în acea zi, astfel că semnăturile lor nu trebuiau să se găsească pe listele de votare din judeţul Teleorman.
Doi dintre martorii condamnaţi la închisoare cu suspendare, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, au declarat că la o şedinţă, în sala de sport dintr-o localitate din judeţul Olt li s-au dat îndrumări foarte clare cum să meargă cu urma mobilă, conform B1TV.
Ei trebuiau să meargă cu urna mobilă la cetăţeni din localitatea respectivă care erau plecaţi în străinătate şi să semneze în locul lor.
Ei au declarat şi la DNA că la finalul şedinţei din sala de sport au fost duşi la un bar din localitate unde au fost ”cinstiţi”.Preşedintele secţiei de votare ar fi dat ordin să semneze în numele celor care nu au fost prezenţi la vot.
Cei doi inculpaţi au spus că au făcut aceste declaraţii pentru că le este teamă de repercusiunile faptelor lor şi că atunci când au comis aceste fapte nu credeau că sunt atât de grave şi că au crezut că sunt protejaţi de cei care i-au pus să fraudeze.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum", stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor şi a avut o conduită "dilatorie". Aceştia precizau că pentru ceilalţi învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanţă.
