Pe aceeași temă
În cererea de sesizare a Curții de Justiție a UE (CJUE), Liviu Dragnea spune că cea care i-a „furat” partidul nu ar fi declarat salariul real al asistentului local, care în acte figurează în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018 cu salariul minim pe economie, astfel că la buget nu s-au virat taxele calculate la salariul real plătit prin Parlamentul European, arată HotNews.ro, citând din plângerea depusă de Dragnea la CJUE.
Fapta de care o acuză Dragnea pe Dăncilă se numește evaziune fiscală în formă continuată prin ascunderea sursei impozabile și este pedepsită cu până la 8 ani de închisoare conform Legii 241/2005. Cu sporul de 3 ani pentru forma continuată și majorarea de 7 ani pentru mărimea prejudiciului, pedeapsa poate ajunge la maximum 18 ani.
„Nu a declarat salariul real al angajatului asistent local (a declarat exclusiv salariul minim pe economie), astfel încât la bugetul naţional nu au ajuns în intervalul februarie 2017 - ianuarie 2018, dar nici până în prezent impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European”, susține Dragnea în sesizarea sa, consultată de HotNews.ro
Asistenta locală este Adriana Botorogeanu, una dintre angajatele de la DGPASC Teleorman, dar care lucra la sediul PSD când Dragnea era președintele Consiliului Județean Teleorman, dosar pentru care fostul lider PSD a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Botorogeanu a fost condamnată și ea la doi ani cu suspendare.
Cererea de sesizarea a CJUE are legătură cu dosarul de la Curtea de Apel București în care Dragnea contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. În document, Dragnea nu precizează numele lui Dăncilă și Botorogeanu, însă acestea sunt ușor de identificat, de vreme ce în cazul celei dintâi vorbește despre perioadele în care a fost europarlamentar și apoi momentul în care Congresul a ales-o președinte PSD, iar în cazul celei de a doua spune „salariata din dosarul subsemnatului”.
Întrebările la care Dragnea cere răspuns la CJUE:
În referire la activitatea deputatului din PE care pe de o parte, în prezenta cauză 20322/3/2019 deputatul din PE a solicitat Tribunalului București în 3 iulie 2019 să i se valideze calitatea de președinte al partidului politic, pe de altă parte pe perioada exercitării mandatului de deputat ( iulie 2014-ianuarie 2018) în privința asistentului său local nu a procedat în conformitate cu normele de aplicare ale statutului deputaților din PE în sensul că nu a cheltuit banii virați din bugetul Uniunii conform normelor de aplicare și în acest sens nu a declarat corect în țară salariile reale ale asistenților locali pentru care era obligată să plătească corect contribuțiile în numele salariatului asistentului local la bugetul național,
Se încadrează sau nu în categoria de sancțiune civilă (astfel cum este reglementată în articolul 68 din normele de aplicare ale statutului deputaților în PE) cu obligația deputatului de a restitui toate sumele ce i-au fost alocate pe durata mandatului(iulie 2014-ianuarie 2018),
Se încadrează sau nu în categoria de sancțiune de natura fraudei, act ilegal care să aducă atingere intereselor financiare atât naționale cât și unionale?
Dragnea a cerut și desființarea PSD
Liviu Dragnea vrea sesizarea CJUE în dosarul de la Curtea de Apel București în care contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. Fostul lider PSD a depus la instanță mai multe cereri, între care și cea privind CJUE, următorul termen fiind în 31 octombrie.
Dragnea a formulat apel la decizia Tribunalului Bucureşti prin care a respins, în data de 9 august, cererea de intervenţie depusă de fostul lider al partidului referitoare la deciziile de la Congresul PSD, confirmând astfel noua conducere social democrată. Astfel, apelul a fost formulat la Curtea de Apel Bucureşti, iar dosarul are drept obiect „partide politice modificări acte constitutive - statut - organe de conducere”.
În sesizarea depusă la fond, fostul lider invoca chiar dizolvarea formaţiunii politice.
Concret, Tribunalul Bucureşti a admis cererea PSD, au încuviinţat modificările de statut şi au respins toate cererile de intervenţie, printre acestea numărându-se şi cea a fostului lider PSD Liviu Dragnea. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax, că fostul lider PSD Liviu Dragnea a susţinut, în cererea de intervenţie depusă la Tribunalul Bucureşti prin intermediul avocaţilor săi, că având în vedere că prin decizia sa de condamnare la 3 ani şi 6 luni de închisoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat şi că Adriana Botorogeanu şi Anisia Stoica, cele două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman, au comis fraudă lucrând de fapt la PSD Teleorman, sunt create premisele care duc la concluzia că organizaţia de partid PSD Teleorman trebuie dizolvată, dizolvarea constituind modificare de statut, modificare care trebuie astfel comunicată Tribunalului Bucureşti.
Cealaltă situaţie juridică care a fost invocată de liderul PSD în sesizare este cea potrivit căreia, dacă PSD nu a procedat la dizolvarea filialei de Teleorman şi pe 29 iunie 2019 au participat la Congres inclusiv membri ai filialei PSD Teleorman care au votat modificările de statut, formaţiunea politică se regăseşte în ipoteza juridică în care conduita "PSD Central echivalează cu însuşirea actului ilegal comis de organizaţia PSD Teleorman" între 7 iulie 2006 şi 18 decembrie 2012, "ceea ce duce chiar la dizolvarea partidului politic PSD însuşi”, au explicat sursele citate, la acel moment.
Liviu Dragnea este încarcerat în Penitenciarul Rahova, începând cu 27 mai, unde ispăşeşte o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.
