Pe aceeași temă
Raportul anual EFOR 2018 - Guvernarea de tip bazar
Harta clientelismului politic 2004 - 2017
Transferurile de bani de la Guvern la primarii si consilii judetene sunt mecanisme folosite de partide pentru imbogatirea lor sau a politicienilor, partidele avand tot interesul ca legislatia sa ramana neclara, procedurile netransparente si administratia locala sa fie mentinuta astfel dependenta de centru. Acestea sunt cateva dintre principalele concluzii care reies din raportul lansat luni de Expert Forum (EFOR), intitulat "Guvernarea de tip bazar", precum si din Harta clientelismului, in care au fost adunate date din ultimii ani cu privire la doua aspecte: transferurile de bani de la Guvern catre primarii si Consilii Judetene - in special pentru investitii (drumuri, canalizare, infrastructura) - si activitatea companiilor infiintate de stat (CNAIR, Hidroelectrica, CFR etc), a explicat pentru Ziare.com Septimius Parvu, manager de proiecte la Expert Forum, citat de ziare.com.
"Raportul nostru se intituleaza 'Bugetarea de tip bazar' pentru ca exact aceasta este ideea, de bazar: te duci, negociezi, mai lasi de la tine, mai lasa 'vanzatorul', mai ceri ceva etc. Este o bugetare complet opusa fata de ceea ce vedem in Vest, unde exista o planificare pe mai multi ani pentru investitii. In schimb, in Romania (si nu vorbim de un partid anume sau de o perioada anume, daca ne uitam la datele din Harta Clientelismului), bugetarea de tip bazar descurajeaza orice inovatie sau investitie pe termen lung", a mai explicat acesta.
Invitat sa prezinte principalele concluzii ale raportului, Septimius Parvu a explicat ca una dintre ele este aceeea ca statul nu are o viziune pe termen lung "sau daca are, e umbrita de prioritatile politice".
"Exista interese de partid foarte clare. Alocarile din bani publici, companiile de stat, achizitiile sunt mecanisme folosite pentru imbogatirea partidelor, fie pentru campanie electorala, fie pentru propria imbogatire a politicienilor (si aici cred ca avem destule dosare la DNA). Problema este ca acest tip de guvernare 'bazar' scumpeste serviciile, din cauza impredictibilitatii.
Primarul nu stie daca mai ia bani peste doi ani in cazul in care se schimba guvernul. Firma care face lucrarea cere mai multi bani pentru ca nu stie exact daca apuca sa o termine si sa isi primeasca banii, asa ca pluseaza pentru a se asigura ca o sa primeasca ceva atata timp cat exista bani.
Si atunci, practic, avem un joc in care nici nu planificam pe termen lung si nici nu avem relatii comerciale sanatoase, pentru ca de multe ori firmele fac lucrarile pe banii lor, primariile nu mai platesc (fiindca nu mai primesc banii de la centru), companiile dau in judecata primariile si uite asa creste datoria publica si ajungem la gauri in buget", a explicat expertul EFOR.
Nu e totul penal, deseori e vorba despre relatii. Pârvu face, însă, distincție între clientelism și corupție, care nu trebuie identificate deși prima o alimentează cel mai adesea pe cea de a doua:
"Ccred ca exista coruptie pentru ca avem firme care sunt abonate la bani publici, firme legate de partide.
De exemplu, sa ne uitam la Programul de dezvoltare locala, gestionat de Ministerul Dezvoltarii si care s-a implementat in doua etape: prima de 19 mld lei, a doua de 30 mld lei. Cam in fiecare judet unde ne-am uitat noi (aproape un sfert din tara), 4-5 firme castiga in jur de 60-70% din bani. Sunt firme conectate politic sau cu dosare penale pentru fraude. Asta arata ca exista o probabilitate destul de mare ca firmele astea sa aiba avantaje competitionale.
Insa unul dintre mesajele principale ale EFOR si ale acestui raport este ca NU totul este penal. Ce este coruptie e coruptie - daca avem achizitii aranjate, e clar. Insa de multe ori este incompetenta. Clientelismul in multe cazuri nu se regaseste in lege cu o infractiune atasata, ci mai degraba este vorba despre relatii de prietenie, de servire.
Tu, ca Guvern, dai bani catre primarii tai cand esti la putere. Vine apoi urmatorul partid, care da catre primarii lui. Iar graficele din raportul nostru arata foarte clar: Cum se schimba partidul, cum se schimba proportiile de bani. Asta arata ca alocarea banilor nu se face dupa nevoi, ci dupa culoarea partidului", a mai explicat acesta.
Un alt exemplu relevant este cel al fondurilor de rezerva si de interventie, in cazul carora sume foarte mari se scurg fara ca sa poata fi urmarit traseul lor, scopul urmarit fiind tot interesul partidului, nicidecum al cetateanului.
"Sunt niste bani care se dau destul de usor, as zice, pentru situatii neprevazute. Dar, daca ne uitam pe sumele alocate, observam ca se dau mult mai multi bani din aceste sume in anii electorali si ca se dau inspre sfarsitul anului (ceea ce arata ca se cheltuiesc pur si simplu ca sa se scape de ei din buget).
Si mai este o chestiune interesanta: Exista o diferenta foarte mare intre alocare, adica ceea ce exista pe hartie, in hotararea de guvern, si ceea ce ajunge in buzunarul primariei. Asta arata aceste fonduri pot fi folosite ca mijloace de convingere a primarilor sa aduca voturi, dar pana la urma banii nu mai ajung la ei.
Unii pur si simplu nu mai sunt alocati, altadata fondul de rezerva e umflat artificial. A existat un an in care a fost marit de 500 de ori! Sau avem alocari din fondul de rezerva in 2016, dar contractele nu sunt incheiate nici in 2018, desi banii astia erau alocati pentru urgente...
Criteriile de alocare a acestor bani nu sunt clare si in momentul in care ti-e greu sa urmaresti o lista de proiecte, este discutabil in ce masura o primarie trebuia sa castige si alta nu", a explicat Septimius Parvu.
Expertul a semnalat și regresul in cazul absorbtiei fondurilor europene:
"Vedem proiecte disparate, nu exista o logica de a pune lucrurile impreuna si de a vedea cum banii pot fi investiti in asa fel incat sa iasa ceva. De exemplu, am vazut in 2012 proiecte de drumuri incepute cu 4-5 ani inainte...
Unul dintre efectele extrem de grave este ca nu se mai depun proiecte pentru bani europeni, de aceea stam mai prost decat stateam in aceeasi perioada a ciclului intai de programare, iar asta, pe termen lung, este un dezastru.
Primarii nu mai vor sa depuna proiecte, din diverse motive, unul fiind si faptul ca e mult mai usor sa iei niste bani care sunt controlati doar de Curtea de Conturi decat sa iei bani care trec prin atatea filtre si mai vine si Comisia Europeana peste tine. Plus ca mai trebuie sa aduci si cofinantare.
Fondurile europene presupun o predictibilitate mai mare, trebuie sa stii ce vrei sa faci cu ei in ultimii ani. Or, daca tu nu ai viziune, degeaba aloci niste bani, pentru ca ajungi, cum spuneam mai devreme, cu drumuri aruncate unul aici, unul in alta parte", a argumentat expertul EFOR.
Cât privește mecanismul prin care partidele mentin in stare de dependenta administratia locala, Pârvul spune că aceasta "nu este o inventie romaneasca".
"Este mai degraba o chestie balcanica, specifica Europei centrale si de sud-est, as zice. In Vest, regulile sunt mai clare. Nu spun ca nu exista si acolo clientelism, pentru ca oriunde exista un partid, putere si bani exista si astfel de alocari, insa proportia si fenomenul nu sunt la fel de vizibile ca in Romania. Acolo exista reguli clare si stii unde se duc banii", a punctat acesta.
