Pe aceeași temă
Această hotărâre a Tribunalului București revocă arestul preventiv și anulează cererea de urmărire internațională, omul de afaceri aflându-se în Israel.
"Revocă măsura arestării preventive și dispune retragerea cererii de dare în urmărire internațională și a mandatului de arestare european. Cu contestație în 48 ore de la comunicare", se arată în minuta instanței.
Avocații omului de afaceri au cerut joi Tribunalului București revocarea mandatului de arestare preventivă emis pe numele lui Schwartzenberg, invocând o primă decizie de achitare pronunțată de Instanța supremă în dosarul lui Radu Mazăre și al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului "Henri Coandă”.
Instanţa supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre şi pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecaţi alături de Avraham Morgenstern în legătură cu cartierul de locuințe sociale "Henri Coandă” din Constanța.
În timp ce instanța supremă redacta motivarea de achitare în dosarul „Henri Coandă”, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au arătat că i-au respins definitiv cererea de revocare a arestului preventiv a lui Elan Schwartzenberg – pe data de 2 august 2018 – deoarece el continuă să evite organele judiciare şi că reprezintă un pericol deoarece se află în alt stat, chiar dacă împotriva sa e derulată o procedură penală.
"Constată că, la luarea măsurii arestării preventive, s-a reţinut temeiul prevăzut de art.223, alin.1, litera a din Codul de procedură penală, privind sustragerea inculpatului de la procesul penal, care nu a dispărut, întrucât inculpatul continuă să evite organele judiciare române, fiind dat în urmărire internaţională. De asemenea, constată că în sarcina inculpatului a fost reţinută infracţiunea de complicitate la dare de mită, care este infracţiune de corupţie, din categoria infracţiunilor expres enumerate la art.223, alin.2, Cod de procedură penală, astfel că nu mai este necesară verificarea limitei speciale, care trebuie să fie de 5 ani închisoare sau mai mare”, se arată în motivarea magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, semnată de Daniela Panioglu şi Antoaneta Nedelcu.
Potrivit acestora, pericolul pe care Elan Schwartzenberg îl reprezintă nu a dispărut, deoarece omul de afaceri se află, în prezent, în altă ţară, în ciuda faptului că pe numele său există un dosar în instanţă.
Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”.
"În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, preciza DNA în comunicatul de presă.
"Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană”, mai explicau procurorii.
