Pe aceeași temă
Discutiile summitul informal al UE vor avea ca subiect principal emiterea obligaţiunilor pan-europene, dar si renunţarea la politica de austeritate sustinuta de Germania în favoarea impulsionării creşterii, printr-o îndatorare mai mare, sustinuta de Franta, si redresarea sistemului bancar, mai ales cel din Spania. Summitul începe miercuri, la Bruxelles, si va participa si presedintele Traian Basescu.
Statele din zona euro ar urma să nu se mai împrumute separat, ci prin emisiuni comune, la acelaşi cost pentru toate, informeaza Evenimentul zilei, astfel incat economiile mai slabe sa nu mai aiba de suferit. Spania ar plati 6,2% pe an dobândă la titlurile de stat pe 10 ani, Italia 5,6%, iar Grecia ar plăti 30%, dacă ar fi nevoită să ia bani din piaţă. Germania s-ar putea împrumuta doar la 1,47%, la jumătate chiar şi faţă de Franţa. Dobânda unei emisiuni de obligaţiuni comune ar fi, probabil, undeva la mijloc.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltarea Economică a publicat un raport în care susţine varianta emisiunii comune de bonduri, iar directoarea FMI, Christine Lagarde, s-a declarat în favoarea acestei variante. Ultimul şi cel mai impozant partizan al acestei solutii este preşedintele american Barack Obama, care s-a arătat îngrijorat de efectele crizei din Grecia asupra Americii şi a susţinut punerea accentului pe creştere economică, nu pe austeritate. În aceste condiţii, singurii susţinători ai poziţiei Germaniei, de continuare a masurilor de austeritate, au rămas Finlanda şi Olanda.
Summitul de miercuri intenţionează să promoveze ideea creării de joburi şi a creşterii economice înaintea unui alt summit ce va avea loc la sfârşitul lui iunie. Dezbaterilor vor avea in vedere si modalităţile de stabilizare a sistemului bancar, cu accent pe cel din Spania.
Noua problema UE: Spania, in recesiune si in 2013
Spania va fi singura ţară din Zona Euro, cu excepţia Greciei, care va rămâne în recesiune şi în 2013, potrivit unei prognoze a Comisiei Europene, fapt ce determina initierea si unor discutii serioase pe marginea problemelor de la Madrid. Premierul spaniol Mariano Rajoy, a cărei ţară se află "în prima linie a crizei", se va întâlni cu nou-alesul preşedinte francez, Francois Hollande, la Paris, înainte de summitul de la Bruxelles, pentru a discuta poziţiile lor politice, transmite Reuters.
Pe lângă o rată-record a şomajului, de aproape 25%, dar de circa 50% în rândul tinerilor, populaţia spaniola trebuie să suporte masuri de austeritate menite să genereze 34 de miliarde de euro, astfel incat sute de mii de spanioli au protestat in strada, la inceputul saptamanii, faţă de deciziile guvernului conservator condus de Mariano Rajoy.
Batalia pentru euro
Situaţia fragilă din Spania, a cincea economie din Zona Euro, este recunoscuta şi de comisarul european Olli Rehn, cel care supervizează politica monetară a blocului comunitar. "Bătălia pentru euro se va duce în Spania", a subliniat şi ministrul spaniol de Finanţe, Luis de Guindos, in conditiile in care, pana acum, toate ingrijorarile erau indreptate catre situatia din Grecia.
În acest context al instabilităţii, Banca Naţională a anunţat că valoarea creditelor neperformante a atins 8,4 la sută, mai exact 148 de miliarde de euro, cea mai mare pondere din ultimii 18 ani. Dacă cele 17 regiuni iberice nu supraveghează îndeaproape cheltuielile, Guvernul de la Madrid a avertizat în termeni fermi administraţiile ca va prelua controlul bugetelor locale.
La nivelul acestor administraţii locale şi regionale, datoriile înregistrate se ridică la aproape 20 de miliarde de euro.
Mai mult, guvernul spaniol a fost nevoit să naţionalizeze Bankia, a patra mare bancă din statul iberic. Ziarul "El Mundo" a scris că, în descurs de doar o săptămână, clienţii Bankia au retras 1,3 miliarde de euro, deşi guvernul a negat acest fapt.
După ce agenţia Moody’s a retrogradat 16 bănci spaniole pe termen lung, în doar o singură zi, 316 milioane de dolari au fost retraşi din conturile filialelor din Marea Britanie ale Băncii Santander, cea mai mare din Spania. Potrivit Băncii Centrale a Spaniei, în ultima lună străinii au retras din băncile spaniole 31 de milarde de euro.
Marţi, Parlamentul European a ajuns la un acord privind „obligaţiunile de proiect", instrumente susţinute de bugetul UE care pot fi folosite pentru finanţarea proiectelor privind energia, transportul şi telecomunicaţiile, ca şi investiţiile sectorului privat. Un program pilot, care foloseste capital de la UE în valoare de 230 de milioane de euro, va funcţiona până în 2013 şi, dacă va avea succes, va crea noi investiţii în valoare de 4,6 miliarde de euro, potrivit oficialilor europeni.
Eurobondurile - obligatiunile de proiect - considerate de Bruxelles ca parte a planurilor prin care se va da startul cresterii economice, reprezinta un instrument ce ar putea fi folosit incepand din acest an pana in 2014, informeaza Hotnews. Acest instrument de finantare presupune, intr-o prima faza folosirea a 230 de milioane de euro, bani UE nefolositi, plus contributia sectorului privat si a Bancii Europene pentru Investitii in viitoare proiecte majore de infrastructura. Germania nu agreaza introducerea unor instrumente "comune" in timp ce ele sunt agreate de noul lider de la Paris, Francois Hollande, care a si anuntat ca le va sustine in Consiliul European impreuna cu "aliatii" sai.
Taxa pe tranzactiile financiare care, potrivit estimarilor Comisiei Europene, ar aduce aproximativ 57 de miliarde de euro in fiecare an si, ca varianta, ar putea reduce contributia statelor membre la bugetul UE 2014 -2020 va fi si ea discutata de liderii UE. Exista mai multe state membre care nu agreaza taxarea sectorului financiar, in special Marea Britanie, astfel ca dupa primele discutii in consiliu pe aceasta tema, la nivel ministerial, gasirea unui compromis era aproape imposibila. Intre timp insa au existat voci precum Franta unde fostul presedinte Nicolas Sarkozy a precizat, in Campania electoral, ca va introduce aceasta taxare la nivel national din acest an. In paralel, la Strasbourg, eurodeputatii vor lua si ei o decizie cu privire la aplicarea acestei taxe si, potrivit propunerii deja agreate la nivelul comisiilor economice din PE, ar putea fi aplicata initial intr-un numar restrans de state membre care agreeaza aceasta variata.
Fondurile europene sunt o alta posibila resursa. Aceste resurse trebuie reorientate spre crestere, competitivitate si joburi atat din punctul de vedere al sumelor care ar ramane necheltuite la finalul actualei perioade de programare - foarte putini sustin expertii Comisiei Europene - cat si al alocarilor pentru bugetul viitor 2014 - 2020 si pentru care multe conditii vor fi schimbate.
Summitul informal de miercuri pregateste doar summitul european oficial din 28-29 iunie cand se asteapta ca, pe baza acordurilor convenite acum, UE sa aiba un plan concret de masuri de crestere economica si locuri de munca.
