Pe aceeași temă
Ultima zi a summit-ului şefilor de stat şi de guvern din G20, la Cannes, a continuat să fie dominată de Grecia şi criza din Zona Euro. Printre cele mai importante subiecte discutate se numără faptul că Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, vrea ca taxa asupra tranzacţiilor financiare să fie aplicată în ţarile din UE, în cursul anului 2012; Grecia a renunţat la referendum; Italia a acceptat monitorizare din partea FMI, iar ţările din G20 se angajează să majoreze producţia agricolă.
Grecia a renunţat la referendum
La finalul ultimei zile a summit-ului G20, vineri, Grecia a renunţat oficial la ideea organizării unui referendum pe tema planului european de susţinere financiară, anunţă ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos.
Evangelos Venizelos a trimis un comunicat liderului Eurogrup, Jean-Claude Juncker, comisarului UE pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, şi ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schauble, în care anunţă că Grecia a renunţat la ideea organizării referendumului.
Astfel, Grecia va trebui să continue punerea în aplicare a programului de asistenţă convenit cu Uniunea Europeană şi FMI şi urmează să decidă, vineri seară, în Parlament, soarta Guvernului Papandreou, cel care a anunţat luni că planul de salvare a Greciei va fi supus unui referendum, acţiune ce a monopolizat discuţiile G20 şi a creat tensiuni în toată Europa.
Premierul elen Giorgios va fi vizat, vineri seară, de un vot de încredere în Parlamentul de la Atena. Opoziţia, precum şi mai mulţi parlamentari din partidului său, PASOK, i-au cerut lui Papandreou să demisioneze, după decizia de luni de a organiza un referendum privind pachetul de salvare oferit de Uniunea Europeană (UE), decizie care a generat tulburare pe pieţe şi a nemulţumit liderii europeni.
Taxă pe tranzacţii financiare
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi-a exprimat, vineri, dorinţa privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare în ţările Uniunii Europene „începând cu 2012“, scrie Agerpres.
La încheierea summit-ului ţărilor din G-20, Sarkozy a dat asigurări că proiectul privind taxa tranzacţiilor financiare, pregătit de Comisia de la Bruxelles, va fi examinat de către şefii de stat şi de guvern ai UE „de la începutul“ anului 2012 şi a promis că Franţa „se va bate“ pentru a face în aşa fel încât taxa să fie aplicată de la sfârşitul anului viitor.
Mai mult, Sarkozy a afirmat că ţările care continuă să fie paradisuri fiscale, în legătură cu care va fi publicată o listă cu 11 astfel de ţări, „vor fi interzise de către comunitatea internaţională“.
„Nu mai vrem paradisuri fiscale. Mesajul este foarte clar. Ţările care continuă să fie paradisuri fiscale vor fi interzise de comunitatea internaţională“, a declarat Sarkozy, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia G-20.
G20 nu a ajuns la un acord privind majorarea resurselor FMI
Liderii mondiali reuniţi la summit-ul G20 nu au reuşit să ajungă la un acord privind majorarea resurselor Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat, vineri, cancelarul german Angela Merkel, risipind speranţele guvernelor europene de susţinere a eforturilor anti-criză, relatează Mediafax.
Guvernele aşteaptă mai multe detalii privind programul european de combatere a crizei datoriilor, înainte de a se angaja să contribuie financiar, a afirmat Merkel în ultima zi a reuniunii G20 de la Cannes.
Reticenţa liderilor celor mai mari economii din lume de a furniza imediat fonduri zonei euro reflectă frustrarea faţă de incapacitatea Europei de a pune capăt crizei care s-a intensificat din nou în această săptămână, cu Grecia pe marginea prăpastiei şi cu presiuni sporite asupra Italiei pentru consolidarea bugetului.
În urma comentariilor lui Merkel, indicele Stoxx Europa 600 a scăzut cu 0,3% la Londra, după o creştere anterioară de 0,6%.
Euro a pierdut din avansul primei părţi a şedinţei şi este relativ în stagnare la 1,3822 dolari pe unitate.
Italia va fi supravegheată de FMI
Italia, aflată sub presiune crizei din zona euro, a acceptat să intre sub monitorizarea FMI, care va supraveghea cu atenţie reformele atât de necesare pentru ţara care are o datorie publică uriaşă şi o creştere economică anemică.
Italia trebuie să implementeze rapid reformele necesare pentru stimularea economiei şi pentru reducerea datoriei publice uriaşe care depăşeşte 120% din PIB. Costurile de creditare ale Italiei au crescut substanţial în ultimele luni, iar cabinetul condus de Silvio Berlusconi nu reuşeşte să ajungă la un acord în privinţa reformelor.
Situaţia e agravată şi de criza politică ce se conturează la Roma, după ce şase deputaţi i-au cerut premierului să demisioneze.
Surse din UE au declarat pentru Reuters că, spre deosebire de Grecia, care a şocat Europa cu anunţul referendumului pe tema planului de salvare, Italia a fost mult mai dispusă să accepte condiţiile impuse.
Berlusconi a recunoscut gravitatea situaţiei, deşi, iniţial, autorităţile de la Roma dezminţeau informaţia.
„Italia nu are nicio problemă cu monitorizarea, chiar dacă FMI va fi implicat“, a declarat un oficial din UE, care a subliniat că FMI şi Comisia Europeană vor întocmi fiecare rapoarte privind reformele Italiei.
Ţările G20 se angajează să majoreze producţia agricolă
Ţările G20 se angajează, printr-o declaraţie finală, să „majoreze durabil producţia şi productivitatea agricola“ şi să întărească transparenţa pe pieţele materiilor prime agricole.
„Ne angajăm să majoram durabil producţia şi productivitatea agricolă. Pentru a hrăni o populaţie mondială care urmează să atingă peste 9 miliarde de persoane până în 2050, se estimează că va fi necesară o majorare cu 70% a producţiei agricole în acelaşi interval de timp“, se arată în proiectul declaraţiei finale.
Potrivit acestui document, şefii de stat şi de guvern din cele mai bogate 20 de ţări din lume se angajează să îmbunătăţească reglementarea pieţelor materiilor prime agricole, pentru a limita volatilitatea foarte mare a preţurilor.
„Am convenit ca reglementatorii pieţei trebuie să fie dotaţi cu puteri reale de intervenţie pentru a preveni abuzurile pieţei. În mod specific, ei trebuie, între alte puteri de intervenţie, să dispună de posibilitatea de a folosi puterile de control al poziţiilor“, inclusiv opţiunile speculative ale brokerilor de materii prime, precizează textul.
