Pe aceeași temă
Fisura a apărut ”la aproape doi kilometri de zona demolată, pe calea de rulare Sibiu – Sebeș, imediat după viaduct. Noua crăpătură este ”la debut”: are aproape zece metri lungime și se întinde pe banda 1 în paralel cu marcajul care delimitează banda de urgență. Alături de fisură este vizibilă cu ochiul liber și o tasare a terasamentului, care a început să o ia la vale”, relatează Turnul Sfatului. Zona cu probleme ar fi la km 62.
Această localizare contrazice asigurările lui Cătălin Homor, Șeful CNADNR, care spunea zilele trecute că fisurile apărute pe autostrada Sibiu-Orăștie, lotul 3 Săliște-Cunța, lung de 22 de kilometri, vor rămâne localizate acolo.
Digi24 explică: fisura nu este cea la care făcea referire zilele trecute șeful CNADNR Cătălin Homor și se află la kilometrul 60: ”Acolo în zona respectivă unde au apărut crăpăturile există o secțiune de corp a autostrăzii, o stratificație puțin atipică față de restul autostrăzilor. Lucrările nu au fost respectate întocmai. Există un strat de piatră spartă ce nu a fost executat conform proiectului. Acest strat se regăsește doar pe acești circa 600 de metri. Noi ne așteptăm să nu se mai extindă și să rămână izolată (fisura – n.red.) pe acea secțiune”, spunea Homor zilele trecute.
După mai multe discuții purtate cu ingineri de drumuri din cadrul proiectului, Digi24 avertiza că există o probabilitate ridicată ca fisurile apărute să nu rămână localizate. Aceste crăpături nu au legătură doar cu stratul de piatră spartă, care este doar una dintre probleme, potrivit unor specialiști intervievați de Digi24. ”Fisurile se pot extinde pe doi kilometri, nu pe 600 de metri, căci infiltrațiile nu au legătură cu piatra folosită, mai precis cu lipsa sortului de piatră corespunzător”, a afirmat acesta.
Într-un comunicat de presă remis în iulie anul trecut, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) recunoștea existența a șase zone cu probleme, întinse între kilometrul 44 și kilometrul 64, adică pe 20 de kilometri din cei 22 de kilometri ai acestei secțiuni.
Contactați vineri pentru precizări, oficiali ai Ministerului Transporturilor au afirmat că nu este clar ce adâncime au fisurile apărute. Amploarea problemelor va fi stabilită de expertiza aflată în lucru.
***
Firma care a construit tronsonul a intrat pe lista neagra a CNADNR, astfel incat timp de doi ani nu va mai putea participa la licitatii. In ce priveste banii deja achitati, ministrul Costescu a explicat ca 60 de milioane de lei urmeaza a fi recuperate din scrisorile de garantie, iar alte 30 de milioane, din garantiile preliminare de executie. "Toti acesti bani vor fi folositi pentru contractarea lucrarilor urmatoare, iar daca vor fi identificati alti bani necesari, atunci acestia vor fi obtinuti in instanta. Nu exista alte cai, trebuie sa respectam cadrul legal", a mai aratat oficialul.
Daramat din cauza infiltrarilor de ape subterane, tronsonul de autostrada Sibiu-Orastie face obiectul unui dosar penal in rem deschid de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, in Decembrie anul trecut. Compania italiana Salini Impregilo a construit tronsonul. Procurorii DNA au indicii ca unii responsabili cu acest proiect sunt pasibili de fapte de coruptie, abuz in serviciu si deturnare de fonduri europene. Narcis Neaga, seful de atunci al CNADNR, a fost demis in urma scandalului.
Autostrada a fost inaugurată pe 14 noiembrie 2014, cu doua zile inaintea turului al doilea al alegerilor prezidentiale: "Din fericire, compania care a lucrat aici s-a tinut de cuvant. Si noi ne tinem de cuvant in sensul ca am pus la dispozitie toti banii si acum, intre Sibiu si Deva nu mai trebuie sa mergi pe autostrada. Te dai jos pe drum, iarasi te urci pe autostrada. Se merge direct asa cum este in Occident", spunea Victor Ponta pe 14 noiembrie.
Anul trecut, ea a fost inchisa din cauza alunecarilor de teren, iar specialistii in infrastructura sustin ca atat Compania de Drumuri, care a deschis autostrada pentru circulatie, cat si constructorul, care predase lucrarea, stiau ca se va prabusi.
