Pe aceeași temă
Fostul premier Florin Cîțu a fost pus oficial sub urmărire penală miercuri, de către DNA, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID, pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. DNA susține că în 19 aprilie și în 13 mai 2021 Cîțu ar fi aprobat două memorandumuri emise de Ministerul Sănătății în baza cărora s-ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin deși ar fi știut că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
DNA a anunțat că Florin Cîțu este urmărit penal pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave:
„La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În contextul menționat mai sus, în datele de 19 aprilie 2021 respectiv 13 mai 2021, suspectul Cîțu Florin Vasile, în calitate de prim - ministru al Guvernului României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi aprobat două memorandumuri emise de Ministerul Sănătății, în baza cărora s-ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, prin demersurile sale, suspectul Cîțu Florin Vasile ar fi facilitat conducerii Ministerului Sănătății să tranzacționeze și să ordonanțeze la plată achiziția în plus a unui număr de 43.359.892 doze vaccin în valoare de 825.636.678 euro fără TVA”.
DNA precizează că în acest dosar sunt urmărite penal și alte persoane, fără a le numi însă.
Cîțu spune că totul a fost conform legii
Miercuri dimineață, Florin Cîțu a fost la DNA, fiind chemat de procurori pentru a fi anunțat că a început urmărirea penală împotriva sa în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID în timpul pandemiei.
Asaltat cu întrebări de către jurnaliști, el a spus că nu poate da date din dosar, fiind o anchetă în curs.
„Tot ce pot să spun este că mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru conform legislației în vigoare (...) Tot ce am făcut atunci am făcut conform legii”, a afirmat Cîțu.
Foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăila au fost citați la DNA pentru vineri.
Florin Cîțu (PNL) a fost premier între decembrie 2020 și noiembrie 2021. Ioana Mihăilă a ocupat funcția de ministru al Sănătății între aprilie și septembrie 2021, ea venind pe acest post după Vlad Voiculescu (decembrie 2020, aprilie 2021).
Dosarul „in rem” deschis în 2021
Dosarul privind achiziția de vaccinuri anti-COVID a fost deschis în septembrie 2021, când la conducerea DNA se afla Crin Bologa, care între timp s-a pensionat, Direcția Națională Anticorupție fiind condusă, începând cu luna martie, de către Marius Voineag. Dosarul a fost deschis atunci cu privire la faptă („in rem”), respectiv abuz în serviciu.
Anunțul DNA privind urmărirea penală a celor trei foști membri ai Guvernului a provocat o serie de controverse, generând mai multe întrebări fără răspuns. Prima dintre ele este cum a fost calculat de către DNA prejudiciul invocat, de peste un miliard de euro? Un alt element important ține de momentul la care a fost făcută achiziția - într-o isterie generală, când nimeni nu putea anticipa cât va dura pandemia de COVID-19 sau de câte doze va fi nevoie.
De altfel, România nu este singura țară care a cumpărat un număr mult mai mare de doze decât au fost consumate.
Conform datelor prezentate de economistul Bogdan Glăvan, Suedia, care are o populație de 10,4 milioane de persoane, a cumpărat 42 de milioane de doze de vaccin, din care a consumat 21,5 milioane, în timp ce Germania, cu o populație de 83,2 milioane de persoane, a cumpărat aproape 400 de milioane de doze, din care a consumat 83 de milioane.
