Pe aceeași temă
Curtea de Apel Bucuresti a respins, pe 5 februarie 2010, actiunea presedintelui fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, impotriva deciziei prin care Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) i-a dat verdict de colaborare cu fosta Securitate. Acesta a contestat decizia la instanta suprema. Dupa ani de zile de procese care au condus inclusiv la amputarea legii de functionare a CNSAS, contestatia lui Dan Voiculescu a fost respinsa, in februarie 2010, de Curtea de Apel Bucuresti, in ciuda tuturor explicatiilor prezentate de avocatul omului de afaceri in fata magistratilor.
In motivarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti se arata ca, sub numele conspirativ "Felix", Dan Voiculescu a lezat drepturile si libertatile celor despre care a dat note informative la Securitate, scrie Evenimentul Zilei.
Dan Voiculescu a declarat pe propria raspundere la inceputul mandatului de senator, in 2004, ca nu a colaborat cu Securitatea ca politie poltiica, recunoscind insa ulterior, in urma deciziei CNSAS si a materialelor de presa, ca a fost informator.
Acesta a afirmat recent, pe blogul sau, ca daca va fi condamnat pentru politie politica se va adresa la CEDO si este decis sa recupereze "imensul prejudiciu moral" care i "s-a cauzat in acesti ani".
La 20 iunie 2006, Colegiul CNSAS i-a inmanat lui Dan Voiculescu decizia conform careia liderul conservatorilor ar fi facut politie politica.
Voiculescu, trei nume de cod: "Mircea","Felix" si "Dorin"
Potrivit documentelor prezentate de CNSAS, Dan Voiculescu a fost recrutat, "contrar sustinerilor sale", in anul 1970, sub numele conspirativ "Mircea". Pana in 1971, acesta a strans informatii despre cetateni straini, folosindu-se de pozitia de translator de limba germana a echipei de hochei a Norvegiei. Curtea de Apel a apreciat insa ca notele informative din aceasta prima perioada nu pot fi considerate ca lezand drepturile persoanelor vizate.
In schimb, in perioada 1973-1975, sub numele conspirativ "Felix", Dan Voiculescu a semnat o serie de note referitoare la cetateni straini, rude fugite din tara si un coleg de munca.
De asemenea, o nota din 1977, referitoare la un coleg (L.G.) este cea care atesta ca Dan Voiculescu a facut politie politica, potrivit CNSAS si CAB. Nota care il incrimineaza pe Dan Voiculescu are urmatorul continut: "Semnalam de asemenea tendinta lui L.G. de a atrage spiritual si material anumiti cetateni romani la fuga din tara sau luarea de pozitie revolutionara fata de legile tarii noastre".
In plus, intr-o Nota Informativa din 6 aprilie 1981, data maiorului de Securitate Nicola Marin, "Felix" si-a desfiintat, pur si simplu, un coleg de serviciu, pentru ca "nu corespundea politic", era "cosmopolit" si "fuma tigari straine si bea bauturi straine", mai scrie Adevarul.
Si nu doar despre colegi a dat Voiculescu note informative, ci si despre propriile rude. Paraschiva Silaghi a fost prima persoana din familia lui Dan Voiculescu care l-a acuzat pe senatorul PC de tradare.
"Am constatat ca in perioada 73 si chiar dupa anii 80 au fost date declaratii numeroase, gratuite si fara motiv", declara in 2009 Paraschiva Silaghi pentru Mediafax.
"A fost un soc imens. A facut-o premeditat (...) Am aflat ca ii vizita foarte des pe parintii si pe sora mea. Era imediat dupa plecarea noastra. Era foarte interesat de modul in care am parasit Romania. Intreba tot timpul cum am plecat (...) Ulterior am aflat ca, dupa vizita, a dat o informare la Securitate in care spunea ca a aflat cine a fost persoana care mi-ar fi facilitat plecarea. Este o hartie pe care eu am vazut-o, in care el spune ca a facut un drum in Germania cu cineva de la Securitate si ca a depistat persoana care ne-a dat noua voie sa plecam", a povestit ulterior Paraschiva Silaghi pentru Adevarul.
De asemenea, si Mikaela Kallberg, sora Paraschivei Silaghi si verisoara a senatorului Dan Voiculescu, a gasit in arhivele CNSAS o nota informativa datata si semnata personal de Dan Voiculescu in care apar numele sau si ale parintilor, Petre si Maria Nanu.
"A fost o relatie veche si indelungata, nicidecum una sporadica", a sustinut Mihai Ionescu, reprezentantul CNSAS, in fata magistratilor Curtii de Apel Bucuresti.
Dosarul "Felix" a fost secretizat in 2000 de SRI si CNSAS lui Constantinescu
Cunoscut inca din 2000, dosarul de turnator al lui Dan Voiculescu, a fost "clasificat la siguranta nationala”, de o comisie mixta SRI-CNSAS. La vremea respectiva SRI era condus de Costin Georgescu, numit in functie de Emil Constantinescu, iar CNSAS de liberalul Gheorghe Onisoru, scrie Evenimentul zilei. Dosarul "Felix" a fost desecretizat de abia in 2006 cind se discuta numirea lui Voiculescu in functia de viceprim-ministru, moment in care a primit si decizia de colaborare cu Securitatea.
Dan Voiculescu primise verdict de necolaborare în 2000, când a fost verificat în calitate de candidat la alegerile parlamentare, verdict reconfirmat în 2004, în lipsa unor documente noi. Inainte de finalizarea discuţiilor privind numirea unui viceprim-ministru, CNSAS a primit un nou dosar al senatorului, de data aceasta unul de "retea".
Gheorghe Onişoru, primul preşedinte al CNSAS, confirmă că dosarul lui Voiculescu, ca şi cel al Monei Muscă şi al altor politicieni, a trecut prin faţa Comisiei mixte SRI- CNSAS înaintea alegerilor din 2000, colaborarea acestuia cu Securitatea fiind cunoscuta la vremea respectiva. Dosarul a fost insa clasificat la “siguranta nationala”.
"Cei care participam la Comisia mixtă, de obicei eu şi Claudiu Secaşiu -, doi de la SRI, nu aveam voie să mergem apoi în şedinţă şi să zicem că Ionescu şi Popescu au dosare şi oricum nu le puteam folosi, fiind la siguranţă na ţională", spune Onişoru, citat de Evenimentul zilei.
Onisoru afirmă că, într-adevăr, dosarul de informator al lui Voiculescu a fost secretizat în una dintre aceste comisii mixte.
"Au fost mai mulţi politicieni în situaţia asta, printre ei şi Mona Muscă, în dosarul căreia era vorba despre studenţi străini". În procedura de secretizare, opinia membrilor CNSAS nu conta de obicei, zice Onişoru. "Noi înaintam o listă cu 100 de persoane pentru verificări. Pentru 90 ne ziceau că sunt necunoscuţi, pentru ceilalţi zece ne invitau la discuţii. De câteva ori am reuşit să mai scoatem nu dosare, dar unele documente...", completează Onişoru pentru Evenimentul zilei.
In momerntul in care CNSAS a primit, in 2006, noul dosar, care s-a dovedit a fi unul de “retea”, adica de colaborator al Securitatii, Voiculescu a fost chemat la audieri. In faţa membrilor Consiliului, Voiculescu si-a explicat ascensiunea prin faptul că n-a vrut să-şi părăsească ţara, aşa că a creat un mecanism prin care capitalismul să devină funcţional în România anilor 80. Considera asta o "disidenţă nemanifestată".
Discutiile dintre membrii CNSAS au fost aprinse, punindu-se intrebarea de ce dosarul cu princina a aparut in exact in momentul in care se ridica chestiunea functiei de vice-premier. Potrivit Evenimentului zilei, stenogramele discutiilor din CNSAS arată suspiciunile membrilor Colegiului cu privire la momentul ales pentru desecretizare.
"Mi se pare interesant că dosarul a venit după ce aţi anunţat că veţi candida şi aici se ridică din nou problema - şi trebuie să o ridicăm noi - de ce folosesc serviciile secrete aceste dosare care ţin de siguranţa naţională şi bat la război numai când e cazul. (...) Pentru că noi v-am dat o hârtie o dată că nu aţi făcut poliţie politică, pentru că nu aveaţi dosar. Nu ştiam că mai există şi un alt dosar. Şi ne-am trezit cu un alt dosar, cu două", a proferat Mircea Dinescu, membru al Colegiului, în faţa lui Dan Voiculescu şi a colegilor săi.
Voiculescu a cerut un răgaz de o jumătate de oră ca să studieze noul dosar, pentru continuarea discuţiilor în cunoştinţă de cauză. Cât timp acesta a citit dosarul în biroul lui Ticu Dumitrescu, discuţiile dintre membrii Colegiului au continuat, tot Mircea Dinescu arătând că dosarul era cunoscut din 2000, când preşedinte al Colegiului era Gheorghe Onişoru. El era cel care participa, de obicei, din partea CNSAS, la întâlnirile Comisiei mixte SRI-CNSAS, în care se secretizau dosarele "de siguranţă naţională".
"Domnul Onişoru nu ne-a spus când am discutat că domnul Voiculescu mai are nişte dosare. Onişoru a ţinut în tărtăcuţa lui faptul că Voiculescu a avut dosar de reţea şi noi am lucrat pe un dosar subţire, pe baza căruia nu puteam să-l acuzăm de poliţie politică, nici măcar de colaborare", s-a mai revoltat Dinescu.
Probleme cu justitia si coruptia
Dan Voiculescu are si alte probleme cu justitia. Ani de zile dupa Revolutie s-a vehiculat in presa ideea ca firma Crescent, la care acesta a lucrat, avea relatii privilegiate cu Securitatea si ca ar fi fost un paravan prin care Nicolae Ceausescu scotea bani din tara intr-un cont secret. In 1990 un grup de experti canadieni angajati de Guvernul Romaniei pentru a da de urma banilor lui Ceausescu a propus arestarea lui Dan Voiculescu, dar investigatiile lor au fost oprite deoarece nu s-a ajuns la niciun rezultat. In schimb, la data de 14 octombrie 2008, Parlamentul a adoptat raportul Comisiei parlamentare de ancheta pentru investigari si clarificari referitoare la conturile lui Nicolae Ceausescu, concluzia finala fiind ca Nicolae Ceausescu nu a avut conturi sau averi depozitate in strainatate.
De asemenea, la sfasitul anului 2008, Dan Voiculescu a fost trimis in judecata de Directia Nationala Anticoruptie fiind acuzat ca, in 2003, in calitate de lider al unui partid aflat la guvernare, si-a exercitat influenta pentru achizitionarea de catre Grivco a pachetului majoritar de actiuni al Institutului de Cercetari Alimentare. Dosarul a suferit pana in noiembrie 2010 sapte amanari consecutive. In decembrie 2010, Dan Voiculescu a fost audiat, acesta declarand din nou ca dosarul sau este o comanda politica a lui Traian Basescu.
Dan Voiculescu a declarat pe propria raspundere la inceputul mandatului de senator, in 2004, ca nu a colaborat cu Securitatea ca politie poltiica, recunoscind insa ulterior, in urma deciziei CNSAS si a materialelor de presa, ca a fost informator.
Acesta a afirmat recent, pe blogul sau, ca daca va fi condamnat pentru politie politica se va adresa la CEDO si este decis sa recupereze "imensul prejudiciu moral" care i "s-a cauzat in acesti ani".
