Pe aceeași temă
El a cerut Romaniei sa continue lupta anticoruptie, spunand insa ca e nevoie de o noua strategie in acest domeniu. "Progresele inregistrate in lupta anticoruptie trebuie continuate(...)lupta anticoruptie ar trebui sa fie o prioritate, e nevoie de o noua strategie", a declarat purtatorul de cuvint al CE.
Gray a mai spus ca Romania trebuie sa ia masuri urgente pentru ca procesele de mare coruptie sa nu se prescrie si sa dovedeasca rezultate mai bune privind confiscarea activelor nejustificate. "Progresele in domeniul combaterii coruptiei trebuie continuate, trebuie grabite procesele in cazurile de inalta coruptie, pentru a nu se prescrie. Acest lucru trebuie realizat cu ajutorul Parlamentului, pentru a preintampina prescrierea lor. Romania trebuie sa adopte masuri suplimentare pentru prevenirea si combaterea coruptiei, in special la nivelul administratiei locale. Trebuie accelerate procesele in cazurile de coruptie la nivel inalt.", a spus Gray.
Mark Gray a vorbit si despre "determinarea pentru reforma a CSM", care exista, dar s-a arata precaut in a credita institutia.
"Nou-infiintatul CSM trebuie sa dovedeasca angajamentul pentru reforma prin masuri concrete. Cred ca se simte o hotarire de a avea acest angajament, in patru ani si jumatate am auzit insa multe cuvinte frumoase, care trebuie sa devina rezultate concrete. Exista acest nivel de angajament,dar vom vedea daca el se transforma in fpate", a spus Gray.
Mark Gray a vorbit in citeva rinduri despre confiscarea extinsa a averilor, precizind ca se recomanda Romaniei adoptarea unei legi in acest sens. "Trebuie luate masuri pentru confiscarea bunurilor a caror provenienta nu poate fi justificata. Comisia recomanda Romaniei sa adopte o noua lege privind confiscarea extinsa si sa aiba rezultate in urmarirea in justitie a cazurilor de spalare de bani ca infractiune de sine statatoare".
Acesta a mai anuntat si ca vara viitoare, cand se fac 5 ani de la crearea Mecanismului de Cooperare si Verificare, se va face o noua evaluare. "Comisia va efectua o evaluare generala a progresului si va face propuneri adecvate. Preintampin anumite intrebari - nu vom anticipa rezultatele acestei evaluari. Urmatorii pasi vor depinde foarte mult de progresele din Romania si Bulgaria", a declarat Gray.
Intrebat de ce problemele cu posibila fraudare a fondurilor europene nu exista in raport, Gray a raspuns: "Cred ca deja ati subliniat legatura pe care am facut-o noi. Trebuie sa intelegeti ca e vorba de un proces paralel. In urma vizitei presedintelui Romaniei la Bruxelles, am stabilit un proces paralel. Lucram intens pe aceasta problema".
Intrebat daca e un raport pozitiv sau negativ, oficialul european a refuzat sa raspunda direct, spunand ca au fost inregistrate progrese, dar MCV va trebui pastrat.
RAPORTUL CE - ASPECTE GENERALE
Cele mai aspre reprosuri aduse de raportul pe justitie sunt la adresa judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ei sunt considerati principalii vinovati pentru trenarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, dar si pentru numirile in functii din cadrul institutiei.
Aprecieri pentru Romania
Comunicatul oficial al CE privind Romania remarca progresele inregistrate de aceasta, dar ii cere si o serie de masuri precise.
"Romania a inregistrat progrese in ceea ce priveste eficienta justitiei, a modificat temeiul juridic al Agentiei Nationale de Integritate, a continuat pregatirile pentru punerea in aplicare a celor patru noi coduri, a lansat pregatirile pentru o revizuire a modului de functionare a sistemului judiciar si a efectuat un studiu de impact al politicii sale anticoruptie.
In acelasi timp, potrivit raportului, consecventa si inregistrarea de rezultate in mai multe domenii raman o provocare si trebuie inregistrate in continuare progrese in lupta impotriva coruptiei. In concluzie, raportul arata ca Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru accelerarea judecarii dosarelor de coruptie la nivel inalt si pentru evitarea prescrierii acestora din cauza implinirii termenului de prescriptie.
Lupta impotriva coruptiei ar trebui sa ramana o prioritate majora si ar trebui sa se bucure de sprijinul Parlamentului; ar trebui adoptate masuri urgente pentru a se imbunatati recuperarea produselor infractiunii, urmarirea in justitie a cazurilor de spalare de bani, precum si protectia impotriva conflictelor de interese in gestionarea fondurilor publice", se arata in comunicat.
Intarzieri in adoptarea Codurilor
Romania a inregistrat, de la ultima evaluare, unele intarzieri in ceea ce priveste pregatirile pentru aplicarea noilor Coduri, care trebuie considerate o etapa semnificativa in privinta reformei justitiei imbunatatirea consecventei si a eficientei actului de justitie, potrivit raportului CE.
"De la ultima evaluare a Comisiei, din iulie 2010, s-au inregistrat unele intarzieri in ceea ce priveste pregatirile pentru punerea in aplicare a noilor coduri. Desi s-a stabilit ca, incepand cu 1 octombrie, va fi pus in aplicare Codul civil, iar legislatia de punere in aplicare a celorlalte coduri este inca in curs de elaborare si finalizare, nu se prevede o finalizare a studiilor de impact pana la sfarsitul verii, s-au organizat putine cursuri de formare si nu exista inca un plan cuprinzator de punere in aplicare", se noteaza in raportul Comisiei Europene.
Rezultatele DNA, convingatoare
Rezultatele DNA privind investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt sunt in continuare convingatoare si s-a putut constata o crestere a numarului condamnarilor, se arata in raportul CE publicat miercuri, care insa atrage atentia asupra pericolului prescriptiei in unele dosare.
Potrivit raportului publicat miercuri, "rezultatele Directiei Nationale Anticoruotie (DNA) privind privind investigarea si urmarirea penala a cazurilor de coruptie la nivel inalt, inclusiv a cazurilor in care sunt implicati fosti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt in continuare convingatoare si s-a putut constata o crestere a numarului de condamnari".
Cu toate acestea, se spune in raport, rezultatele inregistrate la nivelul instantelor prezinta, in continuare, o imagine mixta. Desi majoritatea cazurilor de coruptie la nivel inalt se solutioneaza in termen de trei ani, un numar semnificativ de cazuri importante in care sunt implicati demnitari sunt pe rol de peste trei ani. In cateva dintre aceste cazuri s-a implinit deja termenul de prescriptie, total sau partial, iar alte cateva se apropie de acest termen, consemneaza Raportul CE.
Pe de alta parte, spun reprezentantii CE, de la ultima evaluare anuala a Comisiei, Romania a identificat cauze tipice ale amanarii judecarii cazurilor de coruptie la nivel inalt ai a creat un grup de lucru comun in vederea gasirii unor solutii in acest sens.
CONCLUZIILE RAPORTULUI CE
"De la ultima evaluare a Comisiei, din iulie 2010, România a luat măsuri semnificative de îmbunătățire a eficacității justiției, a modificat temeiul juridic al Agenției Naționale de Integritate, a continuat pregătirile pentru punerea în aplicare a celor patru noi coduri, a lansat pregătirile pentru o revizuire a modului de funcționare a sistemului judiciar și a efectuat un studiu de impact al politicii sale anticorupție. În perioada următoare va fi necesar un angajament continuu pentru a pune în aplicare noile coduri, pentru a adopta deciziile necesare continuării restructurării sistemului judiciar, pentru a consolida politica anticorupție și pentru a se înregistra rezultate mai bune în confiscarea bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată și în aplicarea de sancțiuni disuasive în cazurile de incompatibilitate. Trebuie întreprinse acțiuni urgente pentru a accelera soluționarea unui număr
important de dosare de corupție la nivel înalt și pentru a evita închiderea acestora din cauza împlinirii termenului de prescripție.
Lupta împotriva corupției ar trebui să rămână o prioritate majoră și ar trebui să se bucure de sprijinul Parlamentului; ar trebui adoptate măsuri urgente pentru a îmbunătăți recuperarea produselor infracțiunii, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare de bani, precum și protecția împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice.
RECOMANDĂRILE RAPORTULUI CE
Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii, în lumina evaluării sale cu privire la progresele înregistrate în România începând din luna iulie 2010. Aceste recomandări ar trebui să ajute România să își concentreze eforturile în vederea
evaluării generale a progreselor înregistrate în această țară pe care o va efectua Comisia în cadrul MCV, în vara anului 2012.
1. Reforma sistemului judiciar
(a) adoptarea unor măsuri active care să însoțească intrarea în vigoare a Codului civil și adoptarea unui plan cuprinzător de punere în aplicare a celorlalte trei noi coduri, furnizarea de resurse suficiente pentru formare și reorganizarea instanțelor și a parchetelor, sporirea capacității Institutului Național al Magistraturii și adoptarea propunerilor acestuia referitoare la imbunătățirea standardelor de formare și de recrutare;
(b) finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor legate de volumul de lucru în cadrul sistemului judiciar, în vederea revizuirii modului de funcționare a sistemului judiciar care va avea loc în curând;
(c) finalizarea revizuirii modului de funcționare propuse a sistemului judiciar și punerea în aplicare a recomandărilor acesteia;
(d) crearea unui cadru de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, la care să participe părțile interesate din sistemul judiciar prin punerea în aplicare a acestui plan de acțiune.
2. Răspunderea sistemului judiciar
(e) dovedirea unui istoric de decizii de management în sistemul judiciar adoptate în mod transparent și obiectiv, de exemplu prin numiri, decizii disciplinare, evaluări și prin sistemul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție;
(f) dovedirea unui istoric al Inspecției Judiciare în analizarea și îmbunătățirea practicii judiciare, precum și continuarea procesului de reformare a Inspecției;
(g) finalizarea publicării electronice a întregii jurisprudențe și aplicarea de măsuri pentru a se asigura faptul că motivarea hotărârilor judecătorești se publică la timp, conform legii.
3. Eficacitatea acțiunii judiciare
(h) adoptarea unor măsuri urgente menite să îmbunătățească practica judiciară și gestionarea cazurilor, precum și accelerarea procedurilor în cazurile importante de corupție la nivel înalt, pentru a se evita împlinirea termenului de prescripție în toate cazurile;
(i) continuarea reformei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a consolida rolul acesteia de curte de casație și pentru a dezvolta capacitatea acesteia de a soluționa cazurile de corupție la nivel înalt;
(j) consolidarea în continuare a caracterului consecvent și disuasiv al sancțiunilor aplicate de instanțe în cazurile de corupție la nivel înalt și dovedirea îmbunătățirii rezultatelor în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și judecarea cazurilor de fraudă cu fonduri UE și privind achizițiile publice;
(k) adoptarea unor norme procedurale clare privind deciziile Parlamentului de ridicare a imunității membrilor săi, pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE.
4. Integritate
(l) dovedirea unui istoric de sancțiuni prompte și disuasive din partea autorităților administrative și judiciare în ceea ce privește
incompatibilitățile, conflictele de interese și confiscarea bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor Agenției Naționale de Integritate (ANI);
(m) adoptarea de măsuri pentru uniformizarea practicilor comisiilor de cercetare a averilor și pentru asigurarea faptului că acestea tratează eficient cazurile, fără a aduce atingere hotărârii instanței;
(n) îmbunătățirea cooperării dintre ANI și alte autorități administrative și judiciare, în special în domeniul achizițiilor publice, și îmbunătățirea capacității de investigare a ANI prin actualizarea sistemului lor de informare și prin evaluări ale riscurilor clar orientate.
5. Lupta împotriva corupției
(o) îmbunătățirea coordonării politicilor anticorupție la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent; crearea unui grup de monitorizare, împreună cu societatea civilă, pentru a supraveghea punerea în aplicare a strategiei;
(p) dovedirea de rezultate convingătoare în recuperarea produselor infracțiunii, urmând cele mai bune practici din alte state membre ale UE și adoptând o nouă lege privind confiscarea extinsă și consolidarea practicii judiciare. România ar trebui să dovedească, de asemenea, că înregistrează rezultate în ceea ce privește urmărirea în justiție a cazurilor de spălare de bani ca infracțiune de sine stătătoare;
(q) elaborarea de norme pentru prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice și în cadrul autorităților care
reglementează, verifică și adoptă decizii privind plângerile în domeniul achizițiilor publice; consolidarea procedurilor și a capacității autorităților competente, inclusiv printr-o continuare a procesului de revizuire a modului de funcționare, aflat în desfășurare în acest domeniu.
