Pe aceeași temă
Într-un document dat publicităţii de WikiLeaks, fostul ambasador al SUA în România Nicolas Taubman, descrie o întâlnire între senatorul american Richard Lugar şi Traian Băsescu din 27 august 2008, în care punctul central l-a constituit temerea preşedintelui "că ruşii pot declanşa o provocare similară în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României, cu implicaţii extinse pentru UE şi NATO."
„Opţiunile Bucureştiului vor fi foarte dure"
Băsescu a precizat cu acea ocazie că, deşi respectă independenţa Republicii Moldova, această ţară are 4,5 milioane de cetăţeni care sunt «parte a naţiunii noastre»", iar „orice provocare a Rusiei faţă de aceştia ar pune România într-o dilemă serioasă". Conştient de responsabilităţile pe care le are faţă de aliaţi, şeful statului a mai explicat că nu doreşte să atragă alţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice în vreun conflict, dar că opţiunile Bucureştiului în cazul unei confruntări cu marele său vecin de la est vor fi foarte dure, iar presiunea de a reacţiona - foarte puternică.
Temerile au apărut în contextul invaziei Georgiei de către Rusia şi al recunoaşterii independenţei Kosovo, gest pe care Traian Băsescu l-a catalogat drept un precedent periculos. Preşedintele nu s-a sfiit să se refere la contextul internaţional de la acel momentpropice escaladării unor violenţe în zonă. Recunoaşterea de către Moscova a Osetiei de Sud şi a Abhaziei „este un răspuns direct la recunoaşterea unui Kosovo independent de către Occident". "Trasând şi mai departe o paralelă cu evenimentele din Osetia de Sud, Băsescu a remarcat că elemente substanţiale ale Armatei a 14-a ruseşti sunt prezente în Transnistria ca „trupe de menţinere a păcii". Îndepărtarea acestor forţe trebuie să fie o prioritate de vârf, a spus el, pentru că Rusia a folosit scuza că îşi apără „trupele de menţinere a păcii" drept un pretext pentru intervenţia din Georgia", se arată în telegrame.
„Întrebat dacă Rusia a fost receptivă la iniţiativele diplomatice ale României cu privire la Transnistria, Băsescu a răspuns că a discutat conflictul cu Putin „de cel puţin cinci ori", dar că Rusia refuză să respecte acordul din 1999, de la Istanbul. Băsescu a ridiculizat motivele pe care le-a dat Rusia pentru a nu-şi retrage forţele din Transnistria", se scrie în documentele WikiLeaks.
Va răspunde Occidentul unei agresiuni a Rusiei?
O altă temă abordată de preşedinte a reprezentat-o „disputa dintre Rusia şi Ucraina, cu privire la Flota Mării Negre de la Sevastopol şi faţă de ameninţarea pe care flota o poate reprezenta pentru coastele României." În acest context, Băsescu a vrut să ştie care este poziţia Occidentului în cazul unei potenţiale agresiuni a Rusiei. Şeful statului a încercat să joace un rol diplomatic vorbind despre România ca despre o ţară cu o e economie în creştere şi care se preocupă să îşi îmbunătăţească sistemele de apărare. Dar recunoaşte, că nu va putea duce singură povara securităţii Mării Negre, iar NATO şi UE trebuie să atribuie o importanţă mai mare zonei.
Preşedintele Băsescu a găsit prilejul de a aduce în discuţie cu înaltul oficial de la Washington şi faptul că Turcia susţine punctul de vedere al Rusiei potrivit căruia "forţele navale ale NATO trebuie să nu fie primite în Marea Neagră. Şeful statului insistat că aliaţii NATO trebuie să aibă discuţii cu Turcia pentru a schimba acest lucru. El a insistat de asemenea ca NATO «să-şi echilibreze» prezenţa în regiunea Mării Negre, prin redistribuirea forţelor angajate acum în zone «îndepărtate»".
