Pe aceeași temă
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania (AFJR) solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitiei (ICCJ) sa sesizeze Curtea Constitutionala in ce priveste legea privind organizarea judiciara, a doua lege adoptata de Parlament dupa statutul magistratilor.
La fel ca in cazul primei legi, AFJR sustine ca s-a incalcat Constitutia atat prin modul de adoptare in Parlament, cat si prin modificarile propuse, fiind indentifiate 13 articole care ar incalca legea fundamentala.
Printre ele se numara si amendamentul prin care se infiinteaza sectia speciala pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati, despre care Asociatia sustine ca “naste suspiciunea ca, in realitate, ascunde altceva”.
AFJR mai solicita Inaltei Curti sa sesizeze Comisia de la Venetia sau sa faca “orice alt demers care să asigure respectarea statutului magistratului, respectiv să garanteze independența și imparțialitatea justiției”
Adunarea Generala a judecatorilor de la Inalta Curte ar urma sa se reuneasca in cursul zilei de vineri pentru a decide daca sesizeaza Curtea Constitutionala.
In ce priveste infiintarea sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati, Asociatia retine urmatoarele observatii, pe care le redam mai jos integral, conform HotNews:
Această dispoziție nou introdusă încalcă prevederile art.16 din Constituție și art.6 din Convenție.
Nu au fost oferite explicații pentru necesitatea înființării unei astfel de structuri. O structură specială este justificată doar în măsura în care ar exista o problemă specială. Se induce astfel ideea că există o problemă de infracționalitate în cadrul magistraților, care necesită o atenție specială.
În plus, la o primă vedere, o astfel de măsură poate fi analizată și din perspectiva constituționalității, în condițiile în care acest tip de cercetare penală specială va fi valabilă doar pentru magistrați. În sprijinul celor prezentate stă o Decizie a Curții Constituționale, nr. 104/2009, care, chiar dacă era emisă într-un domeniu fără legătură cu prezenta discuție, cel al litigiilor de muncă, a confirmat principiul potrivit căruia nu se justifică un tratament juridic și procedural diferit pentru categoria magistraților.
Nu există o astfel de măsură pentru parlamentari, nu există o astfel de măsură pentru membrii Guvernului, nici pentru funcționari, nici pentru oricare altă categorie profesională. Nu există nicio justificare pentru care magistrații ar fi supuși unui tratament special. Dacă justificarea ar fi aceea a protecției magistraților, atunci o astfel de explicație este cel puțin necredibilă și de natură a naște suspiciunea că, în realitate, ascunde altceva.
De asemenea, nu este necesară o astfel de modificare deoarece, pentru efectuarea unei cercetări penale eficiente, este necesar ca magistratul să răspundă penal ca orice cetățean în funcție în primul rând de natura infracțiunii pretinsă de a fi săvârșită de către acesta. Prin urmare, dacă săvârșește o infracțiune de corupție, cercetarea urmează a fi făcută de DNA, dacă săvârșește o infracțiune de natura celor privind traficul de droguri este normal să fie cercetat de DIICOT, iar pentru comiterea unei infracțiuni de drept comun urmărirea penală trebuie desfășurată de celelalte structuri de parchet competente. În concluzie, este necesar ca această competență de cercetare și investigare să poată aparține unor unități de parchet distincte și nu ca toate aceste atribuții să fie concentrate la o singură secție sau unitate de parchet.
Magistratul are dreptul de a fi cercetat penal de un organ de urmărire penală specializat în categoria de infracțiuni din care face parte cea care i se impută, drept pe care il are orice cetatean. Cu atat mai mult cu cat magistratul este vulnerabil, solutiile sale lasand intotdeauna cel putin o parte nemultumita, determinând de foarte multe ori formularea impotriva sa a unor plangeri neintemeiate, cu scop sicanator, este necesar ca - la fel ca, de altfel, in cazul oricarui cetatean al Romaniei - să fie cercetat de persoane competente in materia respectiva, fie ca este vorba de fapte de coruptie, de fapte impotriva vietii si sanatatii etc.
Or, acest drept, de a fi egal in fata autoritatilor publice, ii este incalcat prin cercetarea sa de o structura formata din cel mult 15 procurori, acestia nefiind si neputandu-se niciodata specializa in fiecare categorie de infractiuni reglementate de legislatia in vigoare. Specializarea presupune experienta profesionala, pe langa o cunoastere amanuntita a unei materii la nivel teoretic, iar specializarea se dobandeste dupa o lunga perioade de practica efectiva in domeniu.
Apoi, desfasurarea activitatii acestor 15 persoane la Bucuresti, cu incalcarea principiului accesibilitatii in spatiu a organului judiciar, presupune obligarea magistratului, spre deosebire de alti cetateni, de a se deplasa pentru audieri si pentru alte activitati de urmarire penala, in timpul programului de lucru, in alta localitate, la mare distanta si de a suporta cheltuieli excesive. De asemenea, magistratul isi va organiza foarte anevoios apararea si va suporta costuri disproportionate sau va fi nevoit sa nu se prezinte la efectuarea actelor de urmarire penala si sa suporte un proces neechitabil.”
VEZI DOCUMENTUL EMIS DE FORUL JUDECATORILOR CATRE CRISTINA TARCEA, PRESEDINTELE ICCJ
