Pe aceeași temă
„În esență, Comisia Europeană a apreciat că «un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV». Prin urmare, proiectele succesive de modificare a «legilor justiției» promovate prin Ministerul Justiției și prin Parlament, cu ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților, trebuie imediat abandonate, ridicând întrebări cu privire la necesitatea reexaminării de Comisia Europeană a tuturor progreselor înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar”, transmite Forumul Judecătorilor, printr-un comunicat de presă.
Magistrații arată și că statul român ar fi obligat să țină cont de recomandările făcute de CE în cadrul MCV, potrivit unei decizii a Curții Constituționale (nr. 2/2012) și în baza articolului din Constituție care spune că „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării”.
„Așadar, respectând Constituția României și întocmai recomandările din Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității astăzi, 15 noiembrie 2017, orice dezbatere parlamentară care ignoră punctul de vedere al magistraturii este neavenită. Acest punct de vedere este exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii și de câteva sute de adunări generale ale instanțelor și parchetelor din țară, nemaivorbind de aproximativ 4000 de magistrați care, individual, au solicitat dialog constructiv și respectarea independenței justiției, printr-un memoriu amintit de raportul Comisiei Europene”, mai transmite Forumul Judecătorilor.
Magistrații arată, în final, că soluția ar fi reluarea procedurii de elaborare a unui proiect în cadrul Ministerului Justiției, în condițiile unui „dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, (...) numai după efectuarea studiilor de impact cuvenite, după consultarea prealabilă a Comisiei de la Veneția și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse”.
RAPORTUL MCV, a i c i
Context
Comisia Europeana a publicat Raportul MCV pentru Romania: Unele modificari propuse la legile justitiei vizau aspecte care afecteaza independenta justitiei. Comisia continua monitorizarea Romaniei si in 2018
Comisia Europeana a publicat MIERCURI raportul privind MCV pentru Romania.
Raportul arata ca reformele in justitie au incetinit in acest an, ca raporturile dintre puterile statului sunt afectate de tensiunile dintre ele, ca progresele din lupta anti-coruptie au fost puse sub semnul intrebarii de evenimente precum OUG 13. Comisia Europeana arata ca monitorizarea va continua si anul urmator, un nou raport fiind anuntat pentru finalul anului 2018.
Fragmente esentiale din Raportul MCV (sinteză Hotnews.ro)
- Cu toate acestea, în ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.
- În plus, progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public.
- O altă controversă a apărut, de asemenea, o dată cu discuțiile privind propunerile de revizuire a legilor justiției începând cu sfârșitul lunii august. Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar. Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar.
- Comisia intenționează, către sfârșitul anului 2018, să publice un nou raport privind progresele înregistrate și este pregătită să acorde asistență suplimentară pentru a ajuta România să pună în aplicare recomandările restante în vederea consolidării ireversibilității progreselor și pentru a pune astfel capăt mecanismului
