Pe aceeași temă
Cele 16 persoane sunt acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune în formă continuată, fiind suspectate că au aderat la gruparea infracţională constituită din funcţionari şi şefi din CASMB şi sprijinită de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Marian Burcea, transmite DNA. Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost luată în noaptea de luni spre marţi.
Potrivit procurorilor DNA, în cursul anchetei penale cele 16 persoane au încercat să influenţeze martorii din acest dosar şi să falsifice înscrisuri.
Procurorii DNA spun că, începând din anul 2016, reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, au aderat la grupul infracţional constituit din funcţionari şi şefi ai CASMB şi sprijinit, din luna martie a acestui an, de preşedintele CNAS, Marian Burcea.
"Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit. În plus, inculpaţii participanţi la grupul infracţional au construit, în mod repetat, proceduri netransparente şi extrem de complicate ca măsură de precauţie împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a Fondului naţional al asigurărilor sociale de sănătate, iar conducătorii instituţiei, deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, nu au dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere şi sancţionarea celor care au acţionat în scopul fraudării banilor de la CASMB", spun procurorii DNA.
În perioada 2016 - 2017, inculpaţii reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale au indus în eroare CASMB prezentând ca fiind adevărate unele situaţii nereale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a dus la efectuarea de plăţi necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaţilor anterior menţionaţi sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei şi 3.041.650 lei.
Conform DNA, prin contribuţia a trei funcţionare din CASMB (Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, cercetate în arest preventiv), datele nereale, pe baza cărora reprezentanţii firmelor au făcut raportările false, au fost înregistrate, şterse şi reînregistrate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.), astfel încât serviciile medicale fictive să poată fi validate în S.I.U.I. Reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale, interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.) au fost cooptaţi în schema infracţională de către cele trei funcţionare, spun procurorii.
Identificarea furnizorilor care aveau interesul să deconteze nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât cele trei funcţionare aveau ca atribuţii verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum şi verificarea documentelor depuse de furnizori (firmele furnizoare de servicii medicale) în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), cele trei angajate ale CASMB îi abordau pe furnizori şi îi „învăţau” să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate.
"Deşi teoretic aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune doar depunerea dosarului propriu de către asigurat sau de către împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate firmele sunt cele care iniţiază relaţia cu asiguraţii, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la CASMB şi, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal. Cele trei funcţionate de la CASMB dădeau asigurări că dosarele depuse de către firmele agreate vor fi şi aprobate. În acest sens, recomandările medicale erau înlocuite cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicaţiile fiind menite să garanteze că numai acele cereri vor fi aprobate, în defavoarea altora", arată procurorii DNA.
Un alt tip de ajutor acordat de cele trei funcţionare din CASMB reprezentanţilor firmelor agreate a vizat furnizarea de informaţii din bazele de date la care aveau acces (în S.I.U.I. sunt înregistrate toate informaţiile medicale privind asiguratul sau medicii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de sănătate, inclusiv consultaţii, recomandări medicale, medicamente prescrise, servicii medicale prestate de spitale, clinici, furnizori, serviciile prin apelul unic de urgenţă 112 etc.).
Aceste informaţii erau necesare pentru ca raportările false să nu fie depistate, mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă şi în contractul încheiat cu CASMB.
Deşi procedura CASMB prevede că listele cu programul de lucru al asistenţilor medicali din luna precedentă (denumite grafice) trebuie raportate la CASMB până în data de 10 a lunii curente, furnizorii agreaţi, aflaţi în înţelegere cu funcţionarele CASMB, obişnuiau să conceapă fraudulos aceste raportări şi după o lună faţă de momentul în care serviciile medicale erau pretins prestate şi chiar după data de facturare (decontul trebuie întocmit până în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul). Înregistrarea „graficelor” în S.I.U.I. este indispensabilă pentru validarea raportărilor în S.I.U.I. referitoare la serviciile medicale prestate, întrucât pe baza serviciilor raportate şi validate se calculează sumele de bani ce urmează a fi decontate furnizorilor.
Background
Șefii CNAS și CASMB, reținuți de procurori alături de alte 12 persoane pe 1 septembrie. Prejudiciu: 3 mililoane de euro
Burcea a fost numit în funcţie în martie 2017. Înante, el a fost director general adjunct al Casei de Asigurari de Sănătate a Armatei.
14 mandate de reținere au dat procurorii DNA în zorii zilei de 1 septembre, după o noapte de audieri.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de 1 septembrie 2017, vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București
Au fost fost reținuți:
1. BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite
2. MUNTEANU Ovidiu - managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal
3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan - director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
- abuz în serviciu,
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
4. BARA Lucian-Vasile - președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu - managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- fals informatic, în formă continuată
- permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),
10. CIOBANU Nicolae-Sergiu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
- trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
11. GEAMBAȘU Irina-Adelina - asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
12. MISCHIE Răzvan-Mihai - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
13. COSTICĂ Maria - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),
14. MANTA Cristina - avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate, informează DNA.
