Pe aceeași temă
Fostul ministru a scăpat însă de cele două acuzaţii de abuz în serviciu după decizia Curții Constituționale care a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. Aşadar, Oprea a scăpat de acuzaţia care i-ar fi putut aduce până la 15 ani de detenţie şi a rămas doar cu acuzaţie de ucidere din culpă, care se pedepseşte cu doar până la 5 ani de detenţie, relatează G4Media.ro.
Acuzat de abuz în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. În urma cu doi ani, fostul ministru de Interne Gabriel Oprea a fost pus sub acuzare pentru două infracţiuni de abuz in serviciu şi una de ucidere din culpă. Ar fi beneficiat de coloană oficială cu motociclist antemergator, deşi nu avea dreptul. Ar fi dispus acordarea unui motociclist antemergător şi către procurorul general de atunci Tiberiu Niţu. Şi ar fi determinat dispozitivul de însoţire să circule foarte repede în oraş, în condiţii de ploaie, toamna târziu, ceea ce ar fi condus la accidentul în care a murit tânărul poliţist.
În februarie 2016, DNA l-a pus sub acuzare pe fostul ministru pentru:
- abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane şi materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoţirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliţiei rutiere
– abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a beneficiat, în mod nelegal, de însoţirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliţiei rutiere”.
În comunicatul DNA din ianuarie 2016, când au cerut avizul Senatului pentru anchetarea penală a lui Gabriel Oprea, procurorii arătau că:
“Demnitarul a beneficiat de însoţire permanentă cu echipaje ale poliţiei rutiere, cu încălcarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoşire cu echipaje ale poliţiei rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrul)”.
Abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară a fost dezincriminat însă de CCR
În iunie 2016, Curtea Constituţională a României a decis că sintagma ”în mod defectuos”, cuprinsă în definiţia infracţiunii de abuz în serviciu, se traduce ”prin încălcarea legii”, urmând ca motivarea să lămurească ce se înţelege exact prin „lege„. În iulie acelaşi an, CCR a motivat decizia şi a statuat că prin „lege” se înţelege doar legea adoptată de Parlament sau ordonanţe ale Guvernului, adică legislaţia primară, nu şi ordine de ministru, Hotărâri de Guvern, fişa postului, adică legislaţia secundară.
„Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă”, se arată în motivarea CCR.
Avocata Elenina Nicuţ a explicat că fostul ministru de Interne Gabi Oprea era acuzat că ar fi încălcat regulamentul de aplicare a Codului Rutier, nu Codul rutier. Or regulamentul de aplicare a fost adoptat prin H.G. nr. 1.391/2006, adică prin legislaţie secundară!
„Principalul efect al deciziei CCR este dezincriminarea parţială. În momentul în care acuzaţia se bazează pe încălcarea unei Hotărâri de Guvern, atunci practic nu mai am abuz în serviciu în sensul deciziei CCR. Noţiunea de lege e definită de CCR. Se referă doar la legile adoptate de Parlament, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă astfel încât orice normă de conduită a unor funcţionari publici prevăzută într-o HG nu mai poate fi avută în vedere într-o acuzaţie de abuz în serviciu cu sau fără folos.
În materie rutieră, condiţiile pentru organizarea examenului în vederea obţinerii permisului se stabilesc prin regulament, regulamentul care înseamnă Hotărâre de Guvern. Deci dacă se încalcă nişte condiţii nu este abuz pentru că nu a fost prevăzută conduita funcţionarului într-o lege stricto senso, aşa cum a spus CCR”, a declarat avocata Elenina Nicuţ.
Abuzul în serviciu simplu este pedepsit cu închisoare între 2 şi 7 ani, însă fostul ministru era acuzat de abuz în serviciu cu primire de folos, adică infracţiunea reglementată în legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Or, abuzul în serviciu din legea 78 este pedepsit cu închisoare de la 3 ani la 15 ani. Aşadar, dacă acuzaţia de abuz în serviciu adusă lui Gabi Oprea a picat, el a rămas doar cu acuzaţia de ucidere din culpă, care se pedepseşte cu detenţie între 1 şi 5 ani.
Şi fostul procuror general Tiberiu Niţu a scăpat de acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. Tot în februaruie 2016, fostul procuror general Tiberiu Niţu a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu.
“În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, arătau procurorii.
De precizat că Tiberiu Niţu, fost coleg de facultate cu fostul premier Victor Ponta şi impus de acesta la şefia Parchetului general, şi-a pierdut funcţia ca urmare a acestor acuzaţii.
Background: Poliţistul Bogdan Gigină şi-a pierdut viaţa în timp ce conducea o motocicletă a Brigăzii Rutiere Bucureşti, în seara de 20 octombrie 2015. Agentul de poliţie, care făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a lui Gabriel Oprea, pe atunci vicepremier şi ministru al afacerilor interne, a pierdut controlul motocicletei, în condiţiile în care ploua, şi a ajuns într-o groapă săpată pe carosabil pentru lucrări la reţeaua de gaze. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa situată în cartierul Cotroceni.
Alţi inculpaţi salvaţi de CCR
Nicuşor Constantinescu, Mircea Sandu şi Mitică Dragomir au fost achitaţi după decizia CCR care a dezincriminat abuzul în serviciu prin încalcarea de legislaţie secundară.
Comunicatul DNA:
În același dosar, procurorii au dispus clasarea față de:
Corcodel Adrian, angajat în cadrul S.C. GENERAL M.P.M. IMPEX S.R.L , sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă;
Oprea Gabriel, pentru două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;
Nițu Tiberiu-Mihail, la data faptelor, procuror general al României, pentru complicitate la abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.
Cu privire la faptele de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicității) reținute în sarcina ultimilor doi menționați, pe parcursul urmăririi penale a apărut Decizia nr. 406/2017 a Curții Constituționale care a dus la abrogarea parțială a infracțiunii de abuz în serviciu, în sensul că doar încălcarea acelor atribuții de serviciu prevăzute de legislația primară (lege ori ordonanță a guvernului) poate constitui element material al infracțiunii de abuz în serviciu, nu și încălcarea unor alte acte normative, cum sunt hotărârile Guvernului.
Având în vedere că, în situația de față, dispozițiile legale încălcate au fost cele prevăzute de art. 223 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația de drumurile publice, Regulament care a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006, așadar sunt din legislația secundară (hotărâre a Guvernului), în cauză nu mai sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, motiv pentru care cu privire la aceste infracțiuni urmează a se dispune clasarea față de Oprea Gabriel și Nițu Tiberiu-Mihail.
De asemenea, față de modalitatea total defectuoasă în care s-a realizat, în cadrul persoanei juridice inculpate General MPM Impex SRL, pregătirea profesională a lui Corcodel Adrian cu privire la modalitatea în care trebuia concepută și realizată semnalizarea rutieră, (ținând cont și de pregătirea sa profesională, aceea de dulgher), nu se poate reține culpa acestuia în producerea accidentului rutier.
