Pe aceeași temă
Liiceanu considera ca acest cantec "vine pe o anumită înflăcărare din ultimii ani: credincioşii de la noi aştepta un anumit fel de a fi călăuziţi. Iisus nu a intrat în Ierusalim cu Mercedes şi haine de zeci de mii de euro, ci doar călare pe un măgar. Cu acest cântec, intelectualitatea a dat glas nemulţumirii pe care oamenii au simţit-o în aceşti ani, au dat glas faţă de trufia prelaţilor noştri. Nu a tuturor, pentru că sunt şi preoţi de la ţară care dimineaţa dau covrigii săracilor, dar altminteri, senzaţia este de trufie. A venit timpul ca biserica să înţeleagă că a venit momentul unei discuţii cu noi”, a spus Liiceanu la B1 TV, citat de Evenimentul zilei
El a afirmat de asemenea ca numele marii catedrale ridicate de BOR e destul de problematic: “Când spui Catedrala Mântuirii Neamului, accepţi că mântuirea se poate face pe neamuri. Iisus nu a venit să mântuie un neam sau altul, ci a venit pentru omenire... Nu se face mântuirea în turmă. Catedrala nu poate fi a mântuirii neamului. Povestea asta a fost considerată la un conciliu din 1892 ca erezie. Aş dori să mă lumineze cei din partea Bisericii, cum am ajuns noi să ne mântuim pe neamuri."
Liiceanu a vorbit de asemenea despre decizia PNL de a-l propune pe Marian Munteanu candidat la Primaria Bucurestiului: “Gândul meu nu a mers spre Marian Munteanu în primul rând, ci spre PNL. Lucrul deconcertant este că un partid care are această etichetă, când are această optiune, nu mai are nicio legatură cu doctrina liberală… ce e neplăcut pentru mine este faptul cum implodează un partid... Nu cred că gândirea lui Munteanu este liberală. Din ce-am citit despre el, despre gândurile lui, nu se întâlneşte nicăieri cu liberalismul... A îmbina politica şi biserica duce în final la totalitarism religios. Drama cu legionarismul la noi a fost că mistica a fost introdusă în politică... Ceea ce trăim astăzi prin Statul Islamic este acelaşi lucru. Legea sfântă conduce toate aspectele”, a spus reputatul filosof şi scriitor, citat de evz.ro
Liiceanu a criticat de asemenea modul in care Europa intelege sa abordeze actele de terorism din ultima perioada: „Instituţiile de stat, care au monopolul violenţei, nu şi-au protejat cetăţenii în Germania, la evenimentele de la Koln... Aici apare tendinţa extremismului de stânga. Nu avem mijloacele de a reacţiona la această problemă nouă... Ministrul de Externe belgian a ieşit în Parlament şi a spus că în momentul în care au fost atentatele de la Bruxelles, poliţiştii i-au spus că au fost manifestări isterice de bucurie în cartierul Molenbeek. În clipa aia, opoziţia a sărit pe el şi i-a reproşat că jigneşte o comunitate. În situaţia asta ajungi să nu mai poţi vorbi despre asta.”
