Pe aceeași temă
Ambasadorul britanic în România, Martin Harris, transmite Guvernului că ar trebui să găsească mai mulţi ofertanţi pentru privatizări, atât români, cât şi străini.
Într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului gândul, Martin Harris a comentat că ceea ce am văzut în ultimele luni în procesele de privatizare a unor companii de stat precum Oltchim şi CFR Marfă nu a fost „sub nicio formă perfect” şi că este de responsabilitatea executivului de a prezenta ofertele pentru cumpărarea acestor companii atât investitorilor din România, dar mai ales celor din afara ţării, care să aducă o orientare comercială în aceste instituţii ce uneori sunt „găuri negre” pentru banul public şi, pe termen lung, să fie un motor pentru stimularea creşterii economice în ţara noastră.
Despre privatizări: „Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect”
Susţinător al acordului nostru cu FMI, dar şi al reformelor din sfera companiilor deţinute de stat cerute de acest acord, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, a comentat, pe marginea scandalurilor din timpul ultimelor încercări de privatizări, că nu am asistat nici pe departe la un proces perfect. „Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect şi ar fi bine să vedem mai mulţi actori, mai multe companii implicate, mai mulţi investitori internaţionali care să se intre în companiile româneşti”, a declarat ambasadorul.
Martin Harris a adăugat că, pe parcursul întregului proces de reformare a unor companii de stat, trebuie să existe mai „mulţi ofertanţi, mai mult interes internaţional, o diversificare mai mare a investitorilor – fie că este vorba despre persoane din România sau despre fonduri mari de investiţii cum există în Londra, care, de exemplu, sunt printre principalii acţionari din Fondul Proprietatea”.
„Guvernul trebuie să fie primul care să prezinte oferta”
Responsabilitatea atragerii acestor ofertanţi revine în primul rând guvernului, a precizat oficialul britanic. „Guvernul trebuie să fie primul care să prezinte oferta, avantajele pe care aceste companii le au de oferit – la Londra, de exemplu”, a explicat Martin Harris, în cadrul interviului acordat ziarului gândul.
În acest sens, este nevoie de eforturi mai mari pentru a promova ofertele companiilor româneşti şi în afara ţării, inclusiv pe bursele internaţionale, pentru a stârni interesul investitorilor faţă de oportunităţile pe care le oferă, spre exemplu, companiile de stat ce urmează a fi privatizate. „Eu mi-aş dori foarte mult să reuşesc să consolidez relaţiile dintre Bursa de Valori din Bucureşti şi Bursa de la Londra”, a spus ambasadorul, punctând că România ar trebui să îşi promoveze la Londra zonele în care se poate investi.
„Sunt de părere că ofertele publice recente pentru companiile din sectorul energiei chiar au stârnit interesul şi că există dorinţă actualmente de a face investiţii în România, în special într-un astfel de domeniu. Aş vrea să văd mai mult în această zonă, pentru că atragerea de noi investitori nu se rezumă doar la fonduri noi într-o companie sau alta, ci şi la o nouă mentalitate a acţionarilor, care ajută la o orientare mai comercială în aceste companii. Şi tocmai de acest lucru avem nevoie. Este important pentru România ca aceste companii de stat să capete o puternică dinamică comercială”, a mai declarat Harris.
Oltchim, Poşta, CFR Marfă- Unde sunt investitorii britanici?
Când i s-a amintit că, spre exemplu, nici în cazul Oltchim, nici în cazul Poştei Române ori al CFR Marfă nu au existat doritori printre investitorii britanici de a cumpăra vreuna dintre aceste companii, Harris a replicat că „există o participare britanică foarte consistentă în companiile de stat româneşti”.
„Dacă vă uitaţi la Fondul Proprietatea, veţi vedea că al doilea cel mai mare este City-ul londonez. Fonduri de investiţii mari din City au un număr semnificativ de acţiuni în companiile româneşti prin Fondul Proprietatea. Investiţii există, deci”, ne-a răspuns trimisul britanic la Bucureşti.
El a adăugat că, deşi investiţiile britanice nu au fost suficiente în trecut, ele devin tot mai numeroase. „De la aderarea României la Uniunea Europeană, nivelul de investiţii britanice în România s-a dublat, cu toate că, la nivelul investiţiilor străine totale, România a înregistrat un regres. Dacă vă uitaţi la totalul investiţiilor străine în România de la începutul acestui an, veţi vedea că 27% dintre ele sunt din Marea Britanie. Vedem intrări semnificative din Regatul Unit pe piaţa românească – cea mai importantă este Kingfisher – Bricostore. Dar când un jucător atât de mare precum Kingfisher vede oportunităţile oferite de piaţa românească, sunt încrezător că vor urma şi alţii”, ne-a spus ambasadorul, pentru care 2013 este, din acest punct de vedere, „un an al oportunităţilor, atât pentru România, cât şi pentru relaţiile sale cu UK”.
Un nou acord cu FMI, „foarte util”
În viziunea diplomatului britanic, un nou acord al României cu Fondul Monetar Internaţional ar fi „foarte util în susţinerea reformelor structurale, precum şi pentru stabilitatea economică şi relaţia cu partenerii externi ai României
În ceea ce priveşte actualul acord al ţării noastre cu Fondul, Martin Harris se declară „un mare susţinător” al acestei înţelegeri. „Cred că s-au obţinut multe pe această cale. Cel mai important lucru este că s-a obţinut stabilitate macroeconomică şi este foarte important că, în vremuri dificile, într-o economie europeană turbulentă, România a înregistrat asemenea progrese în această zonă. Este, de asemenea, foarte important pentru companii şi investitori britanici – aşa se explică faptul că România a devenit mai interesantă în ceea ce priveşte investiţiile britanice”, a spus Harris pentru Gandul..
Totuşi, stabilitatea macroeconomică nu este suficientă, a punctat ambasadorul. „Cel mai important pentru România în acest moment, la fel ca pentru alte ţări europene, este să devină mai competitivă, iar competitivitatea economiei româneşti depinde în mare măsură de reformele structurale. Mă refer aici şi la transformarea unor companii de stat, în unele cazuri o gaură neagră din punct de vedere economic, într-un motor care să stimuleze creşterea economică, pentru că aceste companii sunt în sectoare-cheie ale economiei româneşti, cum ar fi energia, şi în alte zone importante pentru creşterea economică – transporturile, de exemplu”, a mai declarat Harris.
Acesta nu vede privatizarea sua vinderea companiilor de stat drept condiţia principală a acordului. „Aş spune, mai degrabă, că reforma acestor companii este aspectul esenţial”, a comentat diplomatul britanic, adăugând că există mai multe elemente ale acestor reforme.
Ce ar putea, în acest context, să ne aducă un nou acord? Continuarea reformelor începute, a explicat ambasadorul.
Acordul de liber schimb UE-SUA, „the big deal” şi pentru România
La începutul acestei săptămâni, în marja summitului G8 din Iralanda de Nord, Barack Obama şi liderii europeni au anunţat lansarea negocierilor pentru un acord de liber schimb UE-SUA, Transatlantic trade and investment partnership, TTIP. Dacă va fi parafată în actualii termeni de discuţie, înţelegerea va fi cea mai mare de acest fel din istorie. Totuşi, există voci care spun că Marea Britanie este marele beneficiar european al acestui acord, principalii câştigători fiind SUA şi UK.
„Cred că este o perspectivă eronată asupra importanţei acestui acord comercial”, a răspuns ambasadorul acestor voci.
Astfel de acorduri nu sunt doar despre un câştigător şi un perdant, a continuat Harris. „Beneficiile intensificării schimburilor comerciale sunt resimţite de numeroşi actori”, a mai spus britanicul, amintind că, potrivitt studiului de impact al Comisiei Europene, TTIP ar urma să aducă economiei comunitare un plus de 0,5%. „Este o jumătate de procent de care am avea mare nevoie”.
„Interesant este, de asemenea, că studiul CE se uită şi la impactul pozitiv asupra restului lumii. Este, deci, un acord de care se vor bucura nu numai economiile europeană şi americană, ci, pe fondul globalizării, va avea efecte benefice la nivelul întregului volum comercial al planetei. Iată de ce e atât de important”, a mai spus ambasdorul britanic, în cadrul interviului acordat gândul.
În ceea ce priveşte avantajele imediate pe care un asemenea acord l-ar avea asupra României, Martin Harris a atras atenţia că TTP este o ocazie să vindem mai mult pe piaţa din America de Nord, care una dintre cele mai mari din lume şi printre cele mai importante pentru România şi alţi parteneri europeni.
„Acest acord va reuşi să meargă dincolo de simplele bariere tarifare, ci şi la cele netarifare, care îngreunează comerţul României cu SUA. Un exemplu în acest sens ar fi că legislaţia privind protecţia consumatorilor diferă în SUA şi în UE sau există alte diferenţe legislative între cele două zone. Dacă am putea uniformiza prevederile legislative, cum se întâmplă acum pe piaţa comună – ceea ce îi permite României să exporte foarte uşor în această zonă -, dacă am reuşi deci acest lucru, România nu va avea acces doar la pieţe comunitare, ci şi la cele din America de Nord”, a declarat ambasadorul Harris.
sursa:gandul.info
