Gandul. Amendamentul Iordache. Cum pot SCAPA politicienii cu dosare de corupţie. Roşca Stănescu vrea ANULAREA interceptărilor

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor discută, marţi 25 iunie, legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală. Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională. Amendamentul a fost iniţial respins în Senat. SRI susţine că acest amendament ar face imposibilă investigarea infracţuinilor de corupţie, dar şi a altor infracţiuni comune prevăzute de legea penală. Practic, ofiţerii SRI ar fi obligaţi să nu sesize procurorii când constată că, spre exemplu, un cetăţean se pregăteşte să comită un omor şi nu vor putea să pună la dispoziţia acestora interceptări, scrie Gandul

Senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu a propus şi el un amendament prin care stenogramele din dosare care ajung în presă în baza unor cereri oficiale să fie anulate şi să nu mai fie probe în dosar. Specialiştii consultaţi de gândul spun că acest amendament deschide calea unei metode simple şi eficente prin care cei anchetaţi să anuleze probele procurorilor.

În Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, de joi, 20 iunie, depuaţii jurişti au discutat despre modificările aduse legii 51/1991, care reglementează modalitatea de emitere şi punere în practică a interceptărilor pe mandat de siguranţă naţională. Ministerul Justiţiei a trimis un pachet de legi, printre care şi modificările aduse legii 51. În esenţă, MJ a transpus prevederile din legea Legea 535/2004 privind combaterea terorismului în legea 51/1991. Astfel că mandatele de siguranţă naţională trec pe la procurorul general şi se emit numai după ce sunt avizate de judecătorii de la Curtea Supremă. Din 2004, când a fost adoptată legea 535, procedura a fost cea amintită mai sus. În proiectul trimis de MJ, se preciza că aceste mandate se dau pe o durată de şase luni şi pot fi reînnoite pe maximum 2 ani.

Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 - (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.

Unul din efecte ale acestui amendament este că interceptările pe mandat de siguranţă naţională care vizează fapte de corupţie, spre exemplu, nu mai pot fi utilizate ca probe de procurorii DNA. Pe lângă infracţiunile de corupţie, prin acest amendament sunt eliminate şi  infracţiunile de criminalitate organizată, criminalitate cibernetică sau alte fapte de drept comun.

Experţiii consultaţi de gândul au explicat că, spre exemplu, dacă SRI interceptează pe mandat de siguranţă naţională o persoană bănuită de terorism, care însă comite un omor, şi în interceptările serviciului există date care arată că acesta s-a pregătit să comită acestă faptă, interceptările realizate nu mai pot fi utilizate pentru că omorul nu reprezintă o infracţiune la legea siguranţei naţionale.

Beneficiarii acestui amendament sunt însă politicienii suspectaţi de fapte de corupţie trimişi în judecată. Ei ar putea scăpa de puşcărie dacă legea se aprobă.

Ofiţerii SRI susţin că amendamentul Iordache îi obligă să încalce legea

La solicitarea gândul, SRI a transmis în aprilie argumentele juridice pentru care a solicitat eliminarea din lege a amendamentului reluat acum de deputatul PSD, Florin Iordache. Potrivit analizei SRI, amendamentul in cauză este în contradicţie cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar şi funcţionarii publici, au obligaţia să sesizeze orice fel de infracţiuni pe care le sesizează în timpul activităţii pe care o derulează.

"Art. 291 din noul Cod de procedură penală stipulează că există obligativitatea persoanelor cu funcţii de conducere într-o unitate publică sau cu atribuţii de control de a conserva orice mijloace de probă şi de a le pune la dispoziţia organelor de urmărire penală, cu ocazia sesizării acestora", se arată în analiza SRI.

În opinia Serviciului Român de Informaţii, odată aplicat acest amendament, cei care pun în aplicare aceste mandate de interceptare pe siguranţă naţională ar putea fi acuzaţi de favorizarea infractorului. Asta în condiţiile în care în codul penal se spune clar că organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt obligate să sesize procurorii dacă constată că se comit infracţiuni le legea penală. Pe de altă parte amendamentul Iordache interzice ca interceptările pe mandat de siguranţă naţională să fie utilizate în alte cauze decât cele privind siguranţa naţională.

"Posibilitatea tragerii la răspundere penală a reprezentanţilor organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru nerespectarea prevederilor art. 269 din noul Cod penal, referitor la favorizarea făptuitorului, în situaţia în care la procesele-verbale de sesizare a organelor de urmărire penală competente având ca obiect săvârşirea unei fapte prevăzute  de legea penală nu vor fi ataşate „convorbirile sau comunicările interceptate”, se precizează în analiza SRI.

Astfel, în situaţia în care un ofiţer SRI care pune în aplicare un mandat de siguranţă naţională în timp ce culege informaţii despre o persoană suspectată de terorism constată că acesta a comis un furt, un omor, o faptă de corupţie, nu poate transmite procurorilor dovezile acestor infracţiuni.

SRS vrea să anuleze interceptările care sunt publicate de presă

Sorin Roşca Stănescu, senator PNL şi inculpat în dosarul Rompetrol a depus la Camera Deputaţilor un amendament al cărui efect este anularea interceptărilor din dosar care sunt publicate de presă. Roşca Stănescu propune ca în Codul de Procedură Penală să fie introdus la capitolul ”excluderea probelor obţinute în mod nelegal” un articol care spune că orice probă care a fost prezentată publicului înainte de trimiterea în judecată să fie anulată.

Astfel că spre exemplu dacă o interceptare dintr-un referat cu propunerea de arestare a procurorilor DNA este prezentată de presă acea interceptare devine nulă şi nu mai poate fi folosită ca probă. Amendamentul lui Roşca Stănescu sună în felul următor: ”Este exlusă ca probă, proba a fost prezentată publicului indiferent de mijloacele de difuzare folosite şi dacă difuzarea s-a realizat în faza nepublică a urmăririi penale şi dacă dosarul nu a fost dedus judecăţii de fond”. Sintagma din finalul amendamentului ”dacă dosarul nu a fost dedus judecăţii pe fond” înseamnă că nici un fel de document nu poate fi prezentat presei.

Acest amendament poate fi utilizat chiar de către învinuiţi pentru a-şi anula probe sensibile. În faza de urmărire penală, învinuitul şi avocatul au acces la aceste probe, au la îndemână şi pot copia referatele cu propunerile de trimitere în judecată în care apar referire la probe din dosar. De multe ori procurorii inserează stenograme în aceste referate imagini cu diverse probe. Astfel dacă un avocat sau un învinuit difuzează aceste probe ele devin nule în viziunea lui Roşca Stănescu.

Cum ajung stenogramele din dosare în presă

În majoritatea cazurilor în care stenogramele din dosare sunt publicate în presă ele parcurg un circuit legal. În peste 95% din cazuri, presa solicită rechizitoriile, referatele procuroriulor în baza legii 544/2001 a accesului la informaţii publice. Astfel că spre exemplu dacă un deputat este reţinut în flagrant şi procurorii propun arestarea preventivă jurnaliştii formulează o cere pe legea 544 către DNA şi după ce referatul ajunge în instanţă, DNA transmite acest referat care uneori conţine şi interceptări. De altfel această practică este statuată şi printr-un cod de procedură emis de către Consiliul Superior al Magistraturii. De altfel Laura Codruţa Kovesi, actualul şef al DNA şi fost procuror general a declarat la interviul din faţa CSM că Parchetul General a câştigat toate procesele care aveau ca obiect presupuse scurgeri de informaţii. De altfel există doar un singur caz în care CEDO a condamnat România pentru că în presă au fost publicate stenograme.

Efectul amendamentului Ioradache este acela că mulţi politicieni cu dosare penale aflate în stare de judecare sau în faza de cercetări ar putea să fie pur şi simplun anulate.  În ultimii ani au fost trimişi în judecată mai mulţi politicieni care au fost interceptaţi pe mandate de siguranţă naţională.

Ce politicieni ”au căzut” pe mandate de siguranţă naţională

Dosarul Voicu. Unul dintre cele mai celebre dosare care conţine interceptări pe bază de mandat de siguranţă naţională este dosarul fostului senator Cătălin Voicu. Cătălin Voicu a fost condamnat de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

Dosarele lui Constantin Nicolescu. Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată în două dosare investigate de DNA. Cele două dosare au început de la informaţii obţinute dintr-un mandat de interceptare pe siguranţă naţională. Pe 18 mai 2011, Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care l-au acuzat că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false.

Acesta este primul dosar în care Nicolescu a fost trimis în judecată de către procurorul Călin Nistor. În acest caz Nicolescu este acuzat că a obţinut ilegal fonduri PHARE pentru reabilitarea unor şcoli din judeţul Argeş. Dosarul a fost judecat de Tribunalul Argeş, iar pe 14 februarie dosarul a fost strămutat la Tribunalul Bucureşti. Pe 7 februarie a.c. Nicolescu fost deferit justiţiei, pentru fraudarea de fonduri europene destinate pentru reconstrucţia a două poduri despre care CJ a atestat că fuseseră afectate de inundaţiile din primăvara şi vara anului 2005, fapt nereal. Nicolescu va fi judecat, alături de alte zece persoane, pentru o fraudă de 1,2 milioane de euro. Şi acest dosar a fost instrumentat de către procurorul Călin Nistor. Dosarul este judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul Solomon. Un alt dosar care a fost început în urma unor informaţii obţinute din punerea în aplicare a unui mandat de siguranţă naţională este cel al fostului primar al Craiovei Antonie Solomon. În acest dosar, fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, a fost acuzat că ar fi primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, unul dintre proprietarii lanţulului de magazine PIC. Banii ar fi fost plătiţi pentru a elibera autorizaţia de construcţie pentru un magazin PIC în Craiova, pe un teren aflat în litigiu, şi pentru a conecta noul hipermarket la reţeaua publică de transport în comun. Antonie Solomon, acum parlamentar, a petrecut şase luni în arest preventiv, în perioada martie-septembrie 2010. Dosarul a fost judecat pe fond la Tribunalul Argeş după care a fost strămutat la Tribunalul Galaţi iar pe 16 ianuarie dosarul a fost mutat la Curtea Supremă datorită faptului că Solomon a devenit parlamentar.

Dosarul ”Curentul şi motorul”. Are la bază interceptări pe mandat de siguranţă naţională. DNA a trimis în judecată dosarul ”Curentul şi motorul” în care un fost membru CSM, un procuror, un fost judecător ICCJ şi un ofiţer al DGIPI sunt acuzaţi că au folosit în scopuri personale informaţii secrete. Din descrierea cazului, făcută de DNA, rezultă că Mihai Vlad, şef al şeful Serviciului de Informaţii si Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, Marcel Sâmpetru, procuror şi consilier la CSM, George Bălan, fost membru CSM, şi Georgeta Barbălată, fost judecător, au constituit o reţea şi doreau să utilizeze aceste informaţii pentru a-şi asigura poziţii cheie din cadrul sistemului judiciar.

Câte şi cum se dau mandatele de interceptări pe legea siguranţei

Potrivit specialiştilor contactaţi de gândul în România, anual, se emit în jur de 3000 de mandate de interceptare pe legea siguranţei naţionale. Faţă de mandatele de interceptare obişnuite, aceste mandate sunt avizate de Curtea Supremă. Interceptarea pe legea siguranţei naţionale a unui cetăţean are următorul traseu:

1.SRI colectează date sub suspiciunea de infracţiuni la legea siguranţei şi decide să ceară un mandat de interceptare.

2. Chiar şi la SRI există un prim filtru pe aceste cereri. Formulează o cerere către procurorul general în care prezintă argumentele pentru care doreşte să intercepteze convorbirile persoanei vizate. Procurorul general are posibilitatea să respingă cererea SRI.

3. De la Parchetul General cererea ajunge la Curtea Supremă unde judecătorii analizează acestă solicitare si apropă sau nu mandatul.

Potrivit specialiştilor, numărul de mandate emise în România depăşeşte media de mandate/locuitor emise de alte ţări din Europa. Atât SRI, Parchetul General, cât şi SRI analizează aceste mandate în baza hotărârilor CEDO care s-au pronunţat pe cauze care priveau interceptări abuzive, astfel încât să existe destule filtre şi garanţii că nu se vor comite erori sau abuzuri.

Articol publicat de Gandul