Pe aceeași temă
Înainte de a intra în vacanţă, parlamentarii au schimbat şi câteva dintre regulile esenţiale ale achiziţiilor publice. Pe lângă dublarea pragului de achiziţii fără licitaţie de care va beneficia orice instituţie de stat din România, câteva din companiile de stat şi din regiile autonome au fost dezlegate de obligaţia de a mai chetui banii la vedere.
După regula deja consacrată în ultimii ani, Guvernul a dictat, parlamentarii au executat. Legea a fost aprobată cu o majoritate largă, după aproape patru luni de discuţii, chiar dacă cei care au votat-o nu au înţeles în final, pe de-a întregul, ce companii au fost excluse de la obligaţia de a mai face licitaţii sau care rămân în continuare cu titulatura de autoritate contractantă şi cu achiziţiile pe SEAP.
"Nu s-a aşezat un paravan, s-a ridicat o piedică. Nu a existat intenţia de a opaciza achiziţiile publice", se justifică deputatul PNL Bogdan Tâmpău, unul dintre cei care au susţinut amendamentul în Parlament.
De ce s-a răzgândit Guvernul: Aveam un feed-back negativ
Iniţiativa a venit de la ANRMAP, deşi tot Guvernul fusese cel care a inclus în noiembrie 2012 companiile de stat şi regiile autonome în legea achiziţiilor, invocând atunci nevoia unei transparenţe mai mari şi acordul cu FMI. Contactat de gândul, vicepreşedintele ANRMAP, Mircea Fechet a explicat de ce s-a răzgândit Guvernul. "S-a reparat acel articol pentru că aveam un feed-back negativ. Ni s-au plâns managerii că îi băga în faliment mai repede decât orice altceva", spune Fechet, susţinând că Executivul are acordul Comisiei Europene pentru modificarea promulgată şi de preşedintele Traian Băsescu.
Câştigătorii: companiile din subordinea AAAS, TAROM, ROMAERO, ROMAVIA, Antibiotice, hotelurile de stat, companiile de armament, denumite generic de cei implicaţi "societăţi care lucrează pe o piaţă concurenţială şi nu servesc interesului general".
Cine primeşte liber la contracte preferenţiale
Companiile de stat şi regiile autonome au intrat, fără excepţie, în rândul instutuţiilor care trebuie să apeleze la proceduri tranparente pentru ceea ce cumpără de la 1 ianuarie. Ideea i-a aparţinut Guvernului Ponta 1 şi a fost pusă în practică prin ordonanţă de urgenţă, adoptată în şedinţa de Guvern din 27 noiembrie. Ca justificare, Executivul invoca atunci "angajamentele asumate prin Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional din 8 iunie 2012, ce privesc creşterea eficienţei şi transparenţei procedurilor de achiziţii publice ca prioritate de vârf".
În aprilie, Guvernul a constatat însă că avioanele Tarom nu mai pot fi ridicate de la sol întrucât noile proceduri întârziau foarte mult achiziţionarea asigurărilor obligatorii. La acel moment, premierul Victor Ponta critica Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor.
"Am ajuns să dau ordonanţă de urgenţă ca să scot Tarom de la procedura prevăzută de OG 34 pentru că Tarom, aşa cum face în fiecare an, trebuie să îşi asigure aeronavele, ca să poată să zboare cu ele. Şi ne trezim săptămâna viitoare că aeronavele Tarom trebuie să stea la sol şi nu mai zboară", spunea atunci Ponta, invocând o contestaţie a Astra care bloca încheierea contractului.
Situaţia companiilor nemulţumite s-a tranşat în Parlament, unde USL a urmat pas cu pas sugestiile venite de la Guvern. Rezultatul: o serie de companii de stat şi de regii autonome au fost exceptate de la licitaţii, altele rămân cu obligaţiile pe care le-au avut şi până acum.
"Până la 31 decembrie 2012 exista situaţia companiilor naţionale şi a regiilor autonome ca RADET, CFR, RA-APPS, CNADNR etc, care făceau şi vor face în continuare achiziţii publice. În altă situaţie sunt alte societăţi şi regii autonome care, deşi erau deţinute integral sau majoritar de stat activau într-un mediu competitiv şi nu deserveau un interes public. E cazul TAROM, Antibiotice SA, ROMAVIA şi sunt şi altele Băile Olăneşti, hotelurile cu tratamente balneare. Acestea vor fi exceptate. Practic, nu s-a schimbat nimic din situaţia care era la 31 decembrie. S-a reparat acel articol. Nu înseamnă că RA-APPS, RADET, TRANSGAZ, CNADNR nu mai sunt autorităţi contractante. Au fost, sunt şi vor fi în continuare", susţine vicepreşedintele ANRMAP, Mircea Fechet.
Exemplelor date de Fechet, preşedintele ANRMAP, Lucian Vlădescu, contactat de Mediafax, le adaugă companiile din subordinea AAAS, dar şi Romaero sau Plafar, ca şi toate acele societăţi care lucrează pe o piaţă concurenţială şi nu servesc interesului general. În aceeaşi categorie ar intra şi Poşta Română sau combinatul Oltchim
Justificări în Parlament: "Stă managerul trei luni fără săpun şi hârtie igienică în hotelul de stat, dar i se cere performanţă"
Vicepreşedintele Autorităţii de Achiziţii Publice spune că modificările, "discutate şi răsdiscutate cu cei de la Bruxelles", s-au făcut la cererea managerilor companiilor care au intrat în rândul celor obligate să facă licitaţii, după schimbarea operată la sfârşitul anului în Guvern. "Cei de la Antibiotice SA, care exportă medicamente în 25 de ţări, au spus din start că din secunda în care vor trebui să facă achiziţii publice vor avea un handicap enorm. În loc să onoreze contractul într-o lună au nevoie de caiete de sarcini, verificări, comisii, licitaţii, durează luni de zile şi pierd clienţii, deşi ei respectă toate reglementările europene", descrie Fechet nemulţumirile managerilor.
Reclamaţiile au ajuns şi la parlamentari. "Au venit cei de la Tarom şi-au spus că îşi ţin aeronavele la sol luni de zile pentru că le lipseşte o piesă. Apoi avem hoteluri care sunt încă de stat la care, ca să cumpere săpun şi hârtie igienică, managerul trebuia să previzioneze la bucată necesarul. Altfel stă trei luni fără săpun şi hârtie igienică în hotel, dar i se cere performanţă. Concurenţa e acerbă, iar competitorii nu sunt legaţi de mâini şi de picioare, neavând obligaţia să aplice o astfel de procedură de achiziţii publice", spune deputatul PNL Bogdan Tâmpău, secretarul Comisiei de induistrii care a dat forma finală a legii.
Din aceeaşi poziţie, UDMR-istul Antal Istvan a fost sensibilizat de companiile din apărare. "A fost o discuţie legată de cei care fabrică armament. Dacă primesc o comandă şi se apucă să facă licitaţie pentru anumite piese sau materiale trec trei, patru, cinci luni până reuşeşti să le cumperi, nu mai ai nicio şansă să-ţi onorezi contractul", arată deputatul, contactat de gândul.
Astfel, companii ca Tarom, Romarm, Antibiotice, ca şi hotelurile de stat îşi vor face achiziţiile după regulile firmelor private. Asupra lor rămâne doar controlul ministerelor în subordinea cărora funcţionează.
Achiziţiile se vor face după "norme procedurale interne" stabilite de acestea şi vor fi verificate, dacă este cazul, de Corpul de Control. "Dacă pornim de la premisa că toată lumea va fura, n-o să oprim oricum niciodată fenomenul cu o lege, dacă el există", parează Fechet suspiciunile de corupţie şi cele privind aranjamentele politice.
Parlamentarilor nu le e foarte clar ce s-a votat
Seria de abrogări şi de modificări discutate în Parlament i-a bulversat însă şi pe aleşi care, deşi au amendat şi au votat legea, nu s-au lămurit până la capăt ce companii au păstrat şi pe care le-au scos din lista celor obligate la licitaţii. "Da, e vorba de toate companiile de stat şi de regiile autonome. "A fost o modificare cerută de manageri, nu am făcut-o pentru a crea haos. Am considerat-o o cerinţă de bun-simţ", explică Bogdan Tâmpău, sugerând, pentru detalii o discuţie cu reprezentanţii ANRMAP.
Antal Istvan admite că legea a creat confuzie. "Nici în parlament nu a fost clar ce companii intră şi care nu. Acest lucru se va reglementa în cursul verii, pentru că în septembrie va trebui să transpunem noua directivă a CE legată de achiziţii, deci se va modifica din nou legea", vine parlamentarul cu ideea unei noi modificări, la întoarcerea din vacanţă a aleşilor.
Lucrările sub 100.000 de euro fără licitaţie şi în primării
La pachet, Parlamentul a ridicat şi suma până la care instituţiile publice pot încheia contracte de achiziţii fără licitaţie, de la 15.000 de euro la 30.000 de euro pentru bunuri şi servicii şi 100.000 de euro pentru lucrări. Primii avantajaţi vor fi primarii şi şefii de consilii judeţene.
"În UE pragurile sunt mult mai mari: 130.000 de euro pentru bunuri şi servicii şi 5 milioane de euro pentru lucrări.
În România orice achiziţie angrenează foarte mulţi oameni, foarte multe instituţii şi foarte mulţi bani.Nu e vorba de lipsă de transparenţă. Autorităţile vor notifica în SEAP price achiziţie mai mare de 5000 de euro după ce au făcut-o", spune Mircea Fechet.
Vicepreşedintele ANRMAP admite însă că achiziţiile între 15.000 şi 100.000 de euro, care se vor publica doar post factum, sunt şi cele mai numeroase. "E adevărat că foarte multe achiziţii sunt în acest interval, dar valoric sunt sub 1% din totalul achiziţiilor publice. Plecăm de la buna credinţă a primarilor. Nu cred că suntem o ţară de hoţi”, spune el.
În plus, noua lege îi scapă pe primari de caietul de sarcini aprobat de ANRMAP.„Cel mai important lucru este acela că nu va mai fi nevoie să fie trimis caietul de sarcini la ANRMAP. Până acum luni de zile se bloca activitatea primăriilor şi s-au pierdut în acest fel foarte mulţi bani europeni", arată Antal Istvan.
Ponta: "Nu ştiu forma adoptată de Parlament"
Aflat în China, premierul Victor Ponta spune că nu este la curent cu ce au modificat parlamentarii pe 5 iunie sau cu legea publicată în Monitorul Oficial vineri, pe 28 iunie.
"Nu am văzut aceste modificări, nu ştiu care este forma adoptată de Parlament, o să mă informez imediat ce ajung la Bucureşti. Dacă este însă vorba de forma plecată de la Guvern, vă asigur că acea formă a fost negociată şi acceptată de Comisia Europeană şi nu vor ezita nici în viitor să iau toate acele măsuri legislative care să facă procedurile de achiziţie şi de accesare a fondurilor europene mai puţin birocratice şi să dureze mai puţin", a spus Ponta.
sursa:gandul.info
