Gandul: Mesajul cu cheie al lui Victor Ponta cu o zi înaintea întâlnirii decisive de campanie cu baronii partidului

Speriaţi de procurorii DNA, liderii de filiale ai PSD, cei mai mulţi dintre ei preşedinţi de Consilii Judeţene, primesc din partea lui Victor Ponta un mesaj voalat de solidaritate cu o zi înaintea întâlnirii-cheie de la Braşov pentru mobilizarea în campania electorală. După 13 ani în politică, liderul PSD vorbeşte de “frica de mascaţi şi de linşajul public din partea unor jurnalişti fascisto-comunistoizi” şi susţine că "în noiembrie, după ce câştigăm această ultimă şi vitală bătălie", se va "putea declara mulţumit" luând în calcul chiar şi retragerea din prim-plan, informeaza gandul.info.

În preambulul întâlnirii decisive de partid pe care o va avea mâine, în Poiana Braşov, cu liderii filialelor PSD, tensionaţi după ultimele descinderi ale procurorilor DNA în Consiliile Judeţene conduse de Mircea Cosma ori de Adrian Duicu, premierul Victor Ponta îşi declară indirect solidaritatea cu aceştia.

Într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, sub pretextul bilanţului la împlinirea a 13 ani de implicare în politică, liderul PSD vorbeşte de “frica de mascaţi şi de linşajul public din partea unor jurnalişti fascisto-comunistoizi” şi susţine că "în noiembrie, după ce câştigăm această ultimă şi vitală bătălie", se va "putea declara mulţumit" luând în calcul inclusiv retragerea din prim-plan.

De mobilizarea liderilor de filiale şi de rezultatul alegerilor din 25 mai depinde, aşa cum arată în prezent strategia PSD, şi decizia legată de numele celui care îşi va asuma postura de prezidenţiabil.

În ciuda numeroaselor semnale venite constant din teritoriu din partea primarilor şi preşedinţilor CJ care i s-au plâns lui Ponta că se simt "hărţuiţi" de procurori, premierul a evitat până acum o poziţie tranşantă, asumându-şi însă, în urmă cu câteva zile, constatarea că "există o frică de răspundere cu care ne confruntăm în toata administraţia", inclusiv în rândul miniştrilor.

"În noiembrie, după ce câştigăm această ultimă şi vitală bătălie, mă voi putea declara mulţumit de ce am realizat! Şi atunci îmi doresc să las locul în politică altora, mai tineri şi mai puţin marcaţi de regimul oribil al ultimilor ani. Iar eu îmi propun să recuperez cât voi putea de mult din timpul pe care în ultimii 13 ani nu  l-am dat familiei şi celorlalte părţi bune şi frumoase din viaţa mea", scrie astăzi Ponta.

Întrebat de jurnalişti, la Sebeş, despre mesajul său, Ponta a refuzat să facă orice comentariu: "Astăzi pe drum până aici am scris ceva pe Facebook şi eram sigur că nimeni nu mă va întreba despre Daimler. Dar azi vorbesc numai despre Daimler".

Cum îşi mobilizează Ponta partidul paralizat de "frica de mascaţi"

Pretextul pentru lansarea constatării că “este cel mai greu an de până acum" a fost împlinirea a 13 ani  de la instalarea actualului premier într-o funcţie cu susţinere politică. “În urmă cu exact 13 ani, pe 4 aprilie 2001, Premierul Adrian Nastase m-a numit în funcţia de Şef al Corpului de Control al Guvernului!”, rememorează Ponta, postând şi o fotografie alături de Năstase, condamnat între timp în două dosare pentru fapte de corupţie.

În analiza sa, anul 2014 ar fi unul al persecutării baronilor locali, având în vedere “miza sa enormă”: alegerile prezidenţiale din noiembrie. “Cred că acest an este cel mai greu dintre toţi anii de până acum (plin de abuzuri, persecuţii politice, calomnii, nedreptăţi, trădări şi dezamăgiri), dar şi miza sa este enormă!”, scrie Ponta.

Pentru acest moment decisiv, liderul PSD  transmite, cu precădere propriului partid, un mesaj mobilizator: “Trebuie să punem capăt tranziţiei de la societatea comunistă (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o ţară europeană, cu oameni mai liniştiţi şi mai demni, guvernaţi de valori şi obiective comune, nu de frica de mascaţi şi de linşajul public din partea unor jurnalişti fascisto-comunistoizi!”, susţine Ponta.

Dragnea dă semnalul strângerii rândurilor în campanie

Mesajul lui Victor Ponta vine cu o zi înaintea întâlnirii de la Poiana Braşov pe care liderii PSD de la centru o vor avea cu preşedinţii filialelor din teritoriu, cei mai mulţi şi preşedinţi de Consilii Judeţene. Potrivit vicepremierului Liviu Dragnea, primul care a dat semnalul strângerii rândurilor în partid, liderii filialelor PSD se întâlnesc atât pentru a discuta despre campanie, cât şi pentru a se sfătui în urma situaţiilor generate de cercetarea unor preşedinţi de consilii judeţene.

"Nu ştiu dacă sunt ţinte justificate, nejustificate (preşedinţii de consilii judeţene - n.r.). Începem să ne punem întrebarea câţi mai rămân în picioare până la sfârşitul anului, asta e, de fapt, singura întrebare pe care ne-o punem şi ne-o punem cu foarte mult respect, nu cu alte sentimente. De altfel, o să ne vedem şi mâine, la Braşov, cu majoritatea preşedinţilor de organizaţii şi cred că o să convenim că, indiferent cât de mulţi rămânem în picioare, ducem până la capăt cele două alegeri, şi europarlamentare, şi prezidenţiale", a răspuns Dragnea unei întrebări a presei pe această temă, la o întâlnire la Guvern cu şefii de raiaone din Republica Moldova.

La aceeaşi masă, premierul i-a compătimit pe preşedinţii de Consilii Judeţene din România, ca fiind "cei mai votaţi", dar şi "ţintă pentru procurori". La Palatul Victoria, a fost invitat şi Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova urmărit penal pentru luare de mită.

De mobilizarea liderilor de filiale şi de rezultatul alegerilor din 25 mai depinde, aşa cum arată în prezent strategia PSD, şi decizia legată de numele celui care îşi va asuma postura de prezidenţiabil. Preşedinţii mai multor filiale judeţene au explicat în urmă cu o lună pentru gândul că şi-l doresc pe Ponta candidat, dar că numai un scor de 45% al PSD la europarlamentare ar crea condiţiile pentru asumarea cestei ipostaze de către actualul premier.

Anchetele DNA au băgat frica în PSD

În urmă cu câteva zile, mai mulţi primari ai PSD i s-au plâns public lui Ponta că se simţi "hărţuiţi" de procurori. Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, şi Florian Pandele, primarul din Voluntari, i-au reclamat că teama edililor se refletă în birocraţia care însoţeşte proiectele finanţate cu bani europeni.

"În momentul în care cineva candidează la funcţia de primar trebuie să facă exerciţii de detenţie", s-a plâns Pandele după ce Vasilescu arătase că are nevoie de "câte 5 ore pe zi să semneze hârtii" pe care de multe ori nu le poate citi integral.

Primarul Craiovei spune că personal nu mai semnează nimic fără "9 semnături în spate", căci "imediat începe o anchetă". "Eu pot să îmi fac singur ca primar 100 de dosare, cu 100 de rechizitorii. Dar primarul nu semnează, el înveşte cu încredere. Dacă vom continua să spunem ca semnăm ca primarul, nimeni nu va mai candida la această funcţie", s-a revoltat Pandele.

Atent, premierul Ponta le-a întărit exemplele. "Există un judeţ din România în care jumătate din primari sunt cercetaţi de DNA", a constatat premierul. Aceeaşi teamă există şi în Guvern. "Există o frică de răspundere cu care ne confruntăm în toata administraţia. Semnează mulţi, foarte mulţi oameni pentru că nimeni nu mai vrea să îşi asume responsabilitatea", a tras Ponta concluzia dând ca exemplu unul din propriii miniştri care refuză să semneze documente "dacă nu are 9 semnături in spate, iar alea 9 încă 9, ca, dacă îi cheamă undeva, să meargă toţi 90".

Cel mai vocal primar care s-a plâns în ultimul timp de procurori este însă Radu Mazăre, nemulţumit mai ales după recenta arestare preventivă a preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

Sursa: gandul.info.