Pe aceeași temă
”Adoptăm astăzi Bugetul de Stat pe 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului! Aici este, de fapt, cheia dezvoltării României”, a declarat premierul, care a mulţumit ministrului Finanţelor ”pentru tot efortul depus”.
Acesta a precizat că se urmăreşte ”o creştere economică de 3.4%, a doua cea mai mare din UE”.
”Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României faţă de acest an. Bugetul asigurărilor sociale, pe care îl aprobăm tot azi, probează că există bani atât pentru creşterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, de 13,8%, cât şi pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie! Sunt prevăzute şi fonduri pentru a creşte alocaţiile şi ajutoarele sociale. Majorăm, aşa cum am promis, salariile profesorilor şi există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar – nu şi la demnitari”, a mai afirmat premierul.
Potrivit acestuia, investiţiile sunt de 120 miliarde de lei.
”Este un record absolut după 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la Educaţie, cu peste 21 miliarde lei mai mult faţă de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulţi bani pentru a susţine investiţiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Potrivit acestuia, ”există, de asemenea, suplimentări majore, între 30 şi 50% în plus pentru Sănătate (inclusiv CNAS), Mediu şi Dezvoltare. Aici vorbim despre Programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde lei mai mult, dublu şi ceva faţă de 2023! Există un plus de 10% şi la investiţiile din PNDL”, a mai declarat premierul.
Ciolacu: ”Repet, nu vor fi creşteri de taxe în 2024”
”Repet, nu vor fi creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investiţiilor şi, evident, al luptei contra evaziunii. Am pretenţii sporite de la Fisc şi Vamă în 2024, să-şi facă mai bine treaba cu instrumentele digitale adecvate pe care le au acum, e-factura, e-transport, e-sigiliu. În plus, avem pe agendă azi decizii precum modificarea Codului Vamal, adoptarea Strategiei Anti-fraudă şi un nou proiect de digitalizare la Ministerul de Finanţe. Efectul cumulat trebuie să fie reducerea evaziunii şi colectarea mult mai bună la buget”, a mai declarat Marcel Ciolacu.
De ce a întârziat ședința de guvern
Şedinţa de Guvern, care trebuia să înceapă joi la ora 12.00, a fost amânată pentru ca bugetul pe 2024 să primească avizele necesare pentru a fi adoptat. Forma adoptată de guvern a fost transmisă emitenților de avize abia miercuri după amiază, după cum arăta Consiliul fiscal în opinia sa preliminară.
Proiectul de buget nu a fost primit de mediul de afaceri cu același optimism pe care l-a arătat premierul Ciolacu. Din nou, proiectul a fost criticat și de economiști, care reclamă venituri bugetare supraestimate și pun la îndoială posibilitatea reducerii deficitului exclusiv pe baza reducerii cheltuielilor statului.
Consiliul Economic şi Social a emis un aviz negativ pe proiectul de buget pe 2024, astfel că şedinţa de guvern s-a amânat fără un termen clar de începere. Avizul CES este unul consultativ.
CES a dat aviz negativ şi pe Ordonanţa ”Trenuleţ”, cu unanimitate de 34de voturi împotrivă.
Datele esențiale din Bugetului 2024
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4%, o inflaţie medie anuală de 6% şi deficit de 5% din PIB, potrivit Proiectului Legii Bugetului pentru 2024.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei.
Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.
Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează: contribuțiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA( 20,4 %), sumele primite de la UE ( 11,8 % din total venituri), impozit pe salarii si venit ( 7,9% din PIB) și venituri nefiscale ( 7,8 % din total venituri).
