Pe aceeași temă
Guvernul îşi va angaja răspunderea, până la Crăciun, pentru proiectul legii de comasare a alegerilor şi promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost luată în şedinţa de luni a coaliţiei, scrie Agerpres. Proiectul comasarii alegerilor, propunere a Ministerului de Interne, genereaza controverse deoarece nu tine cont nici de intelegerea de la mijlocul lunii noiembrie din Coalitie, nici rezultatul referendumului si nici de atentionarile presedintelui Basescu.
Vineri, Ministerul de Interne a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind organizarea simultană a alegerilor locale şi parlamentare din 2012. Proiectul presupune o reducere a cheltuielilor de personal pentru alegeri cu aproximativ 20 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiţi pentru investiţii.
"Având în vedere impactul negativ al costurilor alegerilor locale asupra exerciţiului financiar al bugetelor locale, prin prezentul proiect se propune ca alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale să se desfăşoare simultan cu alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, la o dată ce va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului. Astfel, alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale vor beneficia de accesul la o infrastructură electorală comună (birouri electorale, liste electorale, ştampile, logistică) cu cele parlamentare", explică MAI.
Conform informaţiilor furnizate de MAI, în anul 2008 costul total al organizării alegerilor locale şi parlamentare a fost de circa 80 de milioane de euro, cea mai mare pondere în structura costurilor având-o cheltuielile de personal, cu 54%.
Asumare pe un proiect controversat
Sub avalanşa criticilor venite dinspre opoziţie şi sub tirul întrebărilor jurnaliştilor, liderii partidelor la putere, în frunte cu premierul Emil Boc, au încercat să spună că proiectul Ministerului Administraţiei şi Internelor va fi modificat în coaliţie.
„Este un proiect tehnic propus spre dezbatere publică şi care comportă multiple modificări. Iar dacă va fi susţinut de coaliţie, va fi promovat, dacă nu, nu", s-a dezis Boc de proiectul subordonatului său.
Premierul nu a explicat însă cum MAI a venit acum cu un proiect care contrazice radical nu doar declaraţiile publice ale liderilor coaliţiei şi contravine intenţiilor preşedintelui, dar nu respectă nici măcar ceea ce au convenit, în urmă cu mai puţin de o lună, reprezentanţii PDL, UDMR şi UNPR. Mai exact, este vorba de decizia comasarii alegerilor, a reducerii numarului de parlamentari si de modificarile aduse sistemului de vot.
Consensul din Coalitie si referendumul, aruncate la cos
Practic, la mijlocul lunii noiembrie, PDL a acceptat propunerile UDMR: Senatul să aibă 89 de membri (câte doi senatori per judeţ, câte unul pentru fiecare sector, plus diasporă), iar Camera Deputaţilor, 300.
De asemenea, liderii formaţiunilor din coaliţie au anunţat atunci că senatorii vor fi aleşi printr-un sistem uninominal majoritar (mandatul e adjudecat de candidatul plasat pe primul loc, indiferent dacă a obţinut sau nu jumătate plus unu din numărul de voturi). Mandatele de deputat aveau rezervată o altă metodă: 65% din ele să fie adjudecate direct, iar 35% să fie repartizate celor înscrişi de partide pe liste naţionale de compensare.
Varianta de compromis din noiembrie şi-a atras aspre critici din partea preşedintelui Traian Băsescu. Arătând că reducerea numărului de parlamentari este „turnesolul corectitudinii politicienilor" pe care i-au trimis românii în Parlament, şeful statului a amintit de proiectul USL (care prevede în jur de 320 de parlamentari) şi i-a îndemnat pe democrat-liberalii care sunt cinstiţi să-l susţină.
Cum îi numără MAI pe români
Cele mai izbitoare prevederi din proiectul lui Traian Igaş se referă la calcularea numărului de parlamentari. Mai exact, este păstrată norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori), dar rezultă un număr mai mare de parlamentari (cu 15-16 mai mulţi) prin raportarea inexplicabilă la un număr mult mai mare de români. Concret, MAI spune că ţine cont de cifrele, de la 31 octombrie 2011, ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor: 22.305.133 persoane. Doar că acest număr este mai mare decât cel luat în calcul la alegerile din 2008 (era vorba de 21.680.974 persoane, cât a reieşit la recensământul din 2002).
În plus, MAI ignoră total faptul că în 2011 a avut loc un recensământ şi că rezultatele acestuia (care vor fi anunţate la începutul lui 2012) trebuie luate în considerare.
Ce mai propune Igaş
• Păstrarea actualului sistem de repartizare a mandatelor, cel care a permis să intre în Parlament candidaţi de pe locurile doi şi trei.
• Reducerea pragului electoral alternativ: de la câştigarea a şase colegii de deputat şi trei de senator la câştigarea a patru colegii de deputat şi două de senator.
• Scăderea pedepsei maxime (de la 5 ani la 3 ani) acordate pentru mită electorală. Aceeaşi reducere ar urma să se aplice şi persoanelor care votează de mai multe ori.
• Introducerea posibilităţii ca procurori să facă parte din birourile electorale judeţene, ale municipiu-
lui Bucureşti şi ale sectoarelor.
Opozitia ameninta cu masuri radicale
Social-democraţii au ameninţat că nu vor accepta comasarea alegerilor decât dacă este vorba de o devansare a parlamentarelor. Adică, în loc să avem locale şi parlamentare în noiembrie, cum vrea coaliţia la putere, să avem în iunie.
La rândul lor, liberalii au declarat că iau în calcul „măsuri mai radicale" decât o contestare la Curtea Constituţională. Anterior, liderii opoziţiei au spus că-şi vor da, în bloc, demisia din Parlament dacă puterea impune comasarea alegerilor. Coaliţia ar putea însă, în replică, organiza alegeri anticipate parţiale.
Promovarea magistratilor, alta incercarea
În ceea ce priveşte legea privind promovarea magistraţilor, Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Justiţiei, proiectul de lege de modificare a Legii 303/2004 şi a Legii 304/2004 prin care se operează schimbări în procedura de promovare a magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă acest proiect de act normativ a fost respins în Parlament.
Din acest motiv Guvernul ar urma astfel să iniţieze un nou proiect de lege în acest sens pe care să-l promoveze prin angajarea răspunderii până la finalul acestei sesiuni parlamentare.
Potrivit proiectului de lege, îşi pot depune candidaturile la ÎCCJ numai acei magistraţi care au îndeplinit funcţia de judecător la Curtea de Apel, respectiv de procuror la Parchetul de pe lângă Curţile de apel, cu o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de judecător, respectiv de procuror. O altă condiţie este aceea ca cel puţin 5 ani din ultimii 10 ani de activitate să fi activat ca judecător la instanţele, respectiv parchetele menţionate.
