Haosul CNP-ului din recensamântul 2011

Declararea CNP-ului la recensamint s-a transformat intr-o brambureala din cauza afirmatiilor contradictorii venite de la Institutul National de Statistica. Vlad Alexandrescu, purtatorul de cuvint al INS, a fost destituit din functie la 4 zile dupa ce declarase ca CNP-ul nu este obligatoriu. Miercuri, directorul INS Vergiliu Voineagu a sustinut ca stipularea CNP este obligatorie, in caz contrar cetatenii urmind sa fie amendati. Din cauza confuziei, recenzorii vor fi obligati sa revina la adresele celor care nu si-au dat CNP-ul. Intreaga situatie este urmarea presiunilor si acuzelor lansate de liderii PSD, care au indemnat populatia sa nu-si faca public CNP-ul deoarece PDL il va folosi la fraudarea alegerilor.

Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică (INS), a fost destituit din funcţie după ce acesta declarase, pe 22 octombrie, că stipularea CNP-ului în fişa de recensământ nu este obligatorie. INS a avut nevoie de 4 zile pentru reveni asupra informatiei.  Miercuri, directorul INS, Vergiliu Voineagu,  a afirmat intr-o conferinta de presa că declararea CNP-ului este obligatorie.

"Refuzul furnizării personalului de recensământ a informaţiilor prevăzute în programul de înregistrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete“ este contravenţie, care se sancţionează cu amendă între 1.500 lei şi 4.500 lei.

Purtătorul de cuvânt al INS a exprimat, probabil din grabă sau dintr-o pregătire insuficientă, ideea că o persoana nu ar lua o sancţiune daca nu ar declara CNP-ul. De aici a creat foarte multe dificultăţi şi interpretăi. Pentru această bâlbă, purtătorul de cuvânt al INS a fost destituit“, a declarat miercuri directorul INS, Vergiliu Voineagu.

Vestea  vine după ce toate mass-media au preluat şi difuzat informaţia privind neobligativitatea declararii CNP şi după ce o parte din cetăţenii români deja au fost recenzaţi.

Cristian Emacu din cadrul Ministerului de Interne a declarat, tot miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că „au fost identificate o serie de probleme cu care se confruntă judeţele. Procesul de intervievare a fost realizat într-un procent de 47%, în ţară. Dorim să accelerăm ritmul. În Capitală sunt probleme mai deosebite. Comparativ cu 2002 este un proces mult mai complicat. Întrebările sunt aliniate la standardul european“.


PSD tipa "frauda"

Tonul acuzatiilor PSD a fost dat de Adrian Năstase care a scris pe blogul său că „recensământul populaţiei este una dintre cele mai importante acţiuni de calibrare a politicilor de dezvoltare ale unei naţiuni. Din păcate, puterea pedelistă nu ratează nimic, reuşind şi de această dată să deturneze semnificaţia celei mai importante măsurători statistice a populaţiei într-un instrument de furt al identităţii şi fraudă electorală prin impunerea declarării Codul Numeric Personal“.

Pe aceeaşi temă au vociferat şi senatorii Dan Şova şi Georgică Severin, susţinuţi de preşedintele PSD, Victor Ponta, care au continuat să îndemne cetăţenii să nu-şi dea CNP-ul.

„Să știți că aceasta este una din metodele ‹‹tradiționale›› pe care le-a folosit PDL și în 2008 și la alegerile prezidențiale din 2009. Și anume, primarii PDL de la vremea respectivă s-au ocupat cu aflarea codurilor numerice personale ale persoanelor din localitățile pe care le conduceau. Acum, făcând recensământ la nivel național, teama noastră, justificată, este legată de faptul că primarii vor avea acces la CNP-ul persoanelor care se află pe raza localității, iar pentru o parte dintre cei care nu se vor prezenta la vot se vor introduce în urnă voturi ca și cum persoanele respective ar fi fost prezente“, a declarat senatorul PSD, Dan Şova.


De fapt, aşa cere UE nu PDL

Înregistrarea CNP-urilor nu este o invenţie a Guvernului Boc, ci o recomandare UE care s-a aplicat deja în celelalte ţări europene în care s-a efectuat recensământul în 2011. Structurile de specialitate ale UE şi ONU au făcut această recomandare încă de la ultimul recensământ european (din 2001).
 

Ea vizează în special statele din centrul şi estul Europei, pentru că ele au înregistrat în ultimele două decenii o migrare însemnată a populaţiei. Polonia, Cehia, Slovacia şi Letonia, dintre statele unde s-a efectuat deja recensământul european 2011, au cerut şi ele CNP-urile locuitorilor.

„Colectarea CNP-ului prin formularele de recensământ asigură: determinarea populaţiei stabile a României, determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor inter-cenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei); crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE; măsură de asigurare a exhaustivităţii datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare; facilitatea prelucrării datelor“, a explicat directorul INS.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor se face în România, de regulă, o dată la zece ani, ultimul fiind efectuat în 2002. Ancheta din acest an se va desfăşura între 20 şi 31 octombrie şi face parte din recensământul întregului spaţiu UE.

Stabilirea lui 2011 drept an de recensământ a fost fixată în 2007, pe vremea când premier era liberalul Călin Popescu Tăriceanu. Ulterior, au urmat două acte normative ale Guvernului Boc, care au definitivat cadrul legal pentru Recensământ 2011. Metodologia şi forma întrebărilor de la recensământ sunt stabilite de Institutul Naţional de Statistică.


Situaţia recensământului până acum

Peste 9, 8 milioane de persoane au fost recenzate, în primele patru zile. Mulţi dintre acestea au refuzat să dea CNP-ul, după declaraţiile făcute, sâmbătă, de reprezentantul INS, iar acum, tot INS spune „că cei care nu sunt găsiţi de recenzori pentru a li se lua CNP-ul, vor fi amendaţi“.
 

Până acum s-au înregistrat 4,01 milioane de locuinţe, adică 46,44% din totalul locuinţelor estimate a fi recenzate şi un numar de 9,8 milioane de persoane (prezente, temporar absente şi plecate pe perioada îndelungată din gospodaria din care fac parte) au fost recenzate în primele cinci zile ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, conform datelor transmise prin SMS şi centralizate de INS.

În privinţa datelor adunate în primele cinci zile de recensământ (20-24 octombrie), cel mai bun rezultat s-a înregistrat în judeţul Vâlcea unde au fost recenzate 52,84% din locuinţele estimate a fi înregistrate. În BucureŞti s-au recenzat până acum 35% din locuinţele estimate a fi înregistrate.