Pe aceeași temă
Directorul SRI cere, în scrisoarea transmisă liderilor politici, ca aceştia să se implice într-o dezbatere privind modernizarea legislaţiei ce vizează SRI şi vorbeşte despre agresiuni îndreptate împotriva instituţiei.
"La fel ca şi până acum, sunt dispus să prezint deschis Parlamentului României, care m-a învestit cu încredere atunci când am fost nominalizat să ocup această demnitate, toate detaliile referitoare la activitatea Serviciului.
Pe fondul dezbaterii publice pe tema protocoalelor de colaborare, simt nevoia să reafirm câteva lucruri.
Ce sunt aceste protocoale, despre care se vorbeşte atât de mult? Aşa cum am mai explicat, şi în ultima declaraţie publică, dar şi în februarie 2017, la comisia de control a SRI, aceste protocoale au fost mult timp instrumentul tradiţional de punere în aplicare a legii, un instrument care a ajuns să fie folosit pentru foarte multe domenii.
Constatând că putem să punem în aplicare legea direct şi fără acest instrument, fără să afectăm metodologia de lucru şi fără să subminăm în vreun fel asigurarea securităţii naţionale, am dispus un audit intern referitor la toate aceste protocoale de colaborare cu alte instituţii.
Am hotărât imediat, încă din februarie 2017, denunţarea tuturor protocoalor care nu sunt impuse explicit de lege sau hotărâri ale CSAT. Acest gest demonstrează buna-credinţă a instituţiei pe care o conduc cu privire la activitatea sa", se arată în scrisoarea transmisă de directorul SRI mai multor lideri politici și intrată în posesia Mediafax.
Hellvig transmite că în prezent nu mai există în vigoare niciun protocol care să poată fi asociat cu înfăptuirea Justiţiei în România.
"Săptămâna trecută au apărut în spaţiul public informaţii despre două protocoale, semnate în timpul mandatului meu, despre care s-a speculat fie că ar fi ilegale, fie că se referă la activităţi prin care Serviciul se implică în activitatea judiciară.
O privire atentă, atât asupra cadrului legal, cât şi asupra conţinutului acestor acte, arată că nu se poate pune problema nici de ilegalităţi, nici de interferenţe în zona de Justiţie.
Ambele documente de cooperare au fost semnate în decembrie 2016. De ce atunci? Pentru că activitatea SRI să fie pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale (inclusiv decizia nr. 51/2016), prin OUG 6/ 2016 s-a prevăzut că stabilirea condiţiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor ale organelor judiciare se realizează prin protocoale de colaborare încheiate de SRI cu ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art.57 alin.2 din Codul de Procedură Penală, organe de cercetare penală speciale", arată directorul Serviciului Român de Informaţii.
În scrisoare se vorbeşte despre primul protocol, cel neclasificat din 2016, care reglementează accesul organelor de urmărire penală la infrastructura tehnică a SRI. Înţelegerea este şi acum în vigoare, dar nu presupune nicio formă de implicare a SRI în activitatea Parchetelor, spune directorul Serviciului.
"Al doilea protocol, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu Ministerul Public, exclusiv pe infracţiunile privind securitatea naţională (prevăzută în titlul 10 din Codul de pr. penală) şi infracţiunile de terorism. Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat a fost impus de legea de organizare şi funcţionare a SRI.
OUG 6/2016 ne-a impus să semnăm protocoale cu instituţiile statului pentru exercitarea atribuţiilor noastre. Organele de cercetare penală speciale efectează acte de urmărire penală numai în condiţiile art.55 alin. 5 şi 6 din Codul de Procedură Penală.
SRI poate face, potrivit legii, cercetare penală specială doar în cazul infracţiunilor la adresa securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism, prevăzute la titlul X din Codul Penal, din dispoziţia procurorului DIICOT, exclusiv prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, aspect de la sine înţeles, întrucât chiar nu putem folosi echipele de filaj ale poliţiei în activităţi de contraspionaj sau contraterorism.
Deci în acest caz nu e vorba despre interferenţe asupra actului de justiţie, ci doar de colaborare în domenii strict delimitate, uşor de verificat, esenţiale pentru securitatea naţională. Fac această precizare pentru că au existat speculaţii legat de intenţiile din spatele acestui document", mai spune Hellvig.
"Ca director al SRI, voi clarifica public astfel de aspecte de câte ori va fi nevoie, inclusiv în acdrul Comisiei de Control a SRI. Nu am nimic de ascuns şi voi continua procesul de declasificare a tuturor actelor referitoare la colaborarea din trecut referitoare la administrarea justiţiei"
Eduard Hellvig cere apoi sprijinul liderilor politici în crearea unei dezbateri publice cu privire la modernizarea cadrului în care îşi desfăşoară competenţele SRI şi atrage atenţia asupra atacurilor asupra instituţiei.
"SRI trebuie perceput ca o structură apolitică respectată, echilibrată şi eficientă în protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în asigurarea securităţii naţionale şi în consolidarea parteneriatelor externe, menite să susţină interesele naţionale ale României.
Agresivitatea şi dinamica factorilor interni şi externi, care afectează mediul de securitate naţional, fac şi mai dificilă misiunea ofiţerilor noştri. Profilul hibrid al agresiunilor, fie că vorbim de terorism, atacuri cibernetice, criminalitatea economico-financiară, etc, obligă Serviciul să îşi adapteze instrumente şi normele după care îşi desfăşoară acticitatea.
În acest context complicat, modul de îndeplinire a misiunilor ce revin Serviciului este suplimentar este şi sever afectat de agresiuni îndreptate împotriva instituţiei, ca parte a atacării a însuşi sistemului de apărare a statului.
Acestea pun sub semnul întrebării legitimitatea tuturor acţiunilor noastre şi duc la dezangajarea şi demotivarea ofiţerilor de informaţii, având drept efect diminuarea eficacităţii şi eficienţei suportului pentru protejarea şi promovarea valorilor constituţionale ale statului de drept.
În acest sens, am speranţa că membrii Parlamentului României îşi vor consolida cu bună-credinţă eforturile de clarificare legislativă cu privire la atribuţiile şi rolul SRI în statul român, pentru ca niciun dubiu cu privire la activitatea sa să nu mai planeze în viitor", mai precizează sursa citată.
(sublinierile aparține redacției)
