Pe aceeași temă
UPDATE: Francois Hollande este castigatorul primului tur al alegerilor prezidentiale din Franta, cu 28,63% din voturi, potrivit rezultatelor finale ale scrutinului de duminica, date publicitatii luni dupa-amiaza de Ministerul de Interne de la Paris si citate de AFP. Nicolas Sarkozy, al doilea clasat, a obtinut 27,18%, iar Marine Le Pen este pe locul al treilea, cu 17,9%.
UPDATE: Potrivit rezultatelor aproape definitive ale Ministerului de Interne francez publicate luni dimineata de AFP, François Hollande are 28,63%, Nicolas Sarkozy - 27,08%, Marine Le Pen - 18,01%, Jean-Luc Melenchon - 11,13%, Francois Bayrou - 9,11%.
Dupa numararea a 34% din voturi, Francois Hollande are 27,5%, Sarkozy 26,6%, Le Pen 19,9%, informeaza Hotnews. Socialistul Hollande a castigat primul tur al alegerilor din Franta si se va infrunta cu Sarkozy, pe 6 mai, in turul al doilea.
Initial, socialistul Francois Hollande a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa cu 28,4-29,3% din voturi, urmat de Nicolas Sarkozy cu 25,5-27%, cei doi urmând să se confrunte în turul al doilea, pe 6 mai, potrivit estimărilor publicate la închiderea urnelor, transmite AFP.
Cifrele publicate se bazează pe estimările institutelor de sondare a opiniei publice obţinute de agenţia franceză de ştiri.
Marine Le Pen se află pe poziţia a treia, cu 17 - 20,7%, înaintea candidatului stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, cu 10,5% et 13%, potrivit estimărilor institutelor CSA, Ipsos şi Harris Interactive, obţinute de aceleaşi surse. Potrivit Ipsos şi Harris, centristul François Bayrou ar fi obţinut 8,7% - 10% din sufragii.
Porivit CSA, candidatul socialist ar fi obţinut 29%, preşedintele Sarkozy - 25%, candidatul Frontului Naţional - 17% şi cel al Frontului de Stânga - 12%.
Potrivit Ipsos, François Hollande ar obţine 30%, Nicolas Sarkozy - 24%, Marine Le Pen - 19%, Jean-Luc Mélenchon - 13% şi François Bayrou - 10%.
Rata de participare, potrivit tuturor institutelor de sondaj, ar fi de cel puţin 80%, faţă de 83,77% în 2007 şi 71,6% în 2002.
Francois Hollande a votat in fieful sau din Tulle en Correze, unde este deputat.
"Sunt atent, mobilizat, dar inainte de toate respectuos, pentru ca francezii sunt cei care voteaza. Ziua care a inceput reprezinta un drum lung, e un moment important", a spus el, alaturi de sotia sa, ziarista Valerie Trierweiler.
Ultimele sondaje publicate vineri il plasau in fruntea optiunilor electoratului, cu un usor avans fata de Nicolas Sarkozy, 28% la 26%. Pe locul trei, la mare distanta, este candidata extremei dreapta, Marine Le Pen, cu o cota cuprinsa intre 14 si 17%.
Ea isi disputa locul trei cu candidatul stangii radicale, Jean-Luc Melenchon, revelatia campaniei.
François Hollande, socialist reformist şi considerat moderat, care are ambiţia de a se prezenta drept un preşedinte "normal" ca stil de guvernare, a condus timp de 11 ani Partidul Socialist, principala formaţiune a stângii, şi şi-a cultivat o imagine liniştitoare de unificator. Înaltul funcţionar de 57 de ani, deputat şi ales local din Correze, centrul Franţei, se prezintă drept candidatul unei 'stângi serioase care nu va dezamăgi'.
Susţine obiectivele de reducere a deficitului public pentru care pledează şi dreapta, promite o reformă fiscală care să aducă mai multă egalitate şi vrea să încurajeze relansarea creşterii în Europa. Dreapta critică lipsa sa de experienţă guvernamentală, întrucât nu a ocupat nicio funcţie la nivel ministerial, iar unii îi reproşează o incapacitate de a tranşa în probleme delicate.
Fosta sa parteneră Segolene Royal a fost candidata Partidului Socialist la alegerile din 2007, când a fost învinsă de Sarkozy.
Nicolas Sarkozy, în vârstă de 57 de ani, fiul unui imigrant ungur şi avocat ca formare, a fost ales în 2007 cu 53% din voturi, cu promisiunea unei 'rupturi' de politica de atunci a ţării. Acum, vine la testul realegerii cu eticheta preşedintelui cel mai lipsit de popularitate şi cu un bilanţ considerat negativ de o majoritate a francezilor, care îi reproşează stilul de guvernare, 'cadourile pentru cei bogaţi' şi extinderea sărăciei.
Dreapta clasică rămâne însă grupată în jurul candidatului ei, căruia continuă să-i elogieze energia şi statutul internaţional dobândite pe parcursul crizelor economice şi financiare din 2008 şi 2011.
Campania sa s-a bazat în cea mai mare parte pe teme specifice dreptei, cu securitatea, imigraţia şi islamul pe primele locuri, cu scopul atragerii unui electoral potenţial sedus de extrema-dreaptă.
Sondajele nu îi sunt favorabile, înaintea primului tur. Dacă în primul tur ar ieşi aproximativ la egalitate cu rivalul său François Hollande sau ar fi depăşit cu puţin de acesta - amândoi situându-se în jur de 28%-27% -, în al doilea tur, potrivit sondajelor, ar fi învins la o diferenţă considerabilă - 54%-46%.
Nicolas Sarkozy, marcat de recorduri de nepopularitate de mult timp, a incercat sa scape de bilantul negativ pe plan intern si de imaginea de "presedinte al bogatilor" facand mai multe mea culpa.
