Pe aceeași temă
„Respinge, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocată de apărătorii intimaţilor Brateş Teodor şi Roman Petre”, se arată în decizia judecătorului de cameră preliminară Valentin Horia Șelaru, a cărei motivare a fost publicată marți, relatează HotNews.ro
Magistratii motiveaza ca Bogdan Licu, atunci cand a cerut redeschiderea anhetei, a ajuns sa conteste chiar „esenta acuzatiilor" din dosarul Revolutiei, acuzatii ce pot fi cenzurate doar de judecatorul care solutioneaza acest caz.
In cazul altor alegatii facute de Licu, Inalta Curte precizeaza ca se forteaza schimbarea starii de fapt si a incadrarii juridice stabilite prin rechizitoiul verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei, in timp ce cauza se afla deja in fata unui alt judecator.
La sfârșitul lunii noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins solicitarea procurorului general Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluției în cazul lui Petre Roman și Teodor Brateș, după ce procurorii de la Parchetul General au anunțat, în 21 octombrie, că au dispus infirmarea clasării dosarului Revoluției și că solicită instanței redeschiderea urmăririi penale pentru cei doi, cu privire la infracțiuni contra umanității.
„Formularea de catre procurorul general a unor critici cu privire la cauza aflata in fata unui alt judecator ca urmare a investirii cu rechizitoriu si critica rechizitoriului in ansamblul sau nu este posibila intr-o procedura cum este cea pendinte, intrucat sunt formulate de catre un actor judiciar care nu este parte a procedurii din camera preliminara investita cu rechizitoriul si care, fie si procurorul general, nu poate interfera decat in limitele si conditiile legii, deci nu printr-un astfel de mecanism juridic, ca cel ales in cauza pendinte.
Procurorul general, nu poate folosi ierarhia institutionala a Ministerului Public, care este de natura constitutionala, pentru a interfera cu o procedura aflata in fata judecatorului investit cu un rechizitoriu intr-o cauza in care procurorul general nu are atributii procedurale proprii,” explica Inalta Curte respingerea cererii procurorului general.
Bogdan Licu a fost propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar la acest moment procedura este în curs. Chestionat de ziariști, la începutul acestei luni, ce l-a determinat să-l nominalizeze pe Bogdan Licu, Cătălin Predoiu a invocat redeschiderea dosarului Revoluției, experiența și „travaliul” acestuia la conducerea interimară a Parchetului General.
„Am avut în vedere în primul rând că a avut curajul profesional să relanseze dosarul Revoluției, foarte greu de refuzat un procuror care și-a asumat o astfel de decizie”, a subliniat ministrul.
Ce argumente invocă judecătorul Curții Supreme în motivarea deciziei din 27 noiembrie:
Susţinerea procurorului general potrivit căreia prin ordonanţa de infirmare anterioară, confirmată de către judecător, s-ar fi statuat, definitiv, o asemenea împrejurare de fapt, este profund eronată, întrucât judecătorul a avut în vedere carențele anchetei şi a arătat explicit că redeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acțiunii publice, iar această procedură permite administrarea oricărei probe pentru lămurirea situației de fapt și aflarea adevărului
Contrar celor descrise în rechizitoriu, procurorul general susţine, nici mai mult, nici mai puţin, că (...) ancheta nu stabileşte dacă există o legătură între evenimentele care s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti şi mesajele care au fost difuzate la Televiziune şi Radio (...). 65
Aceste afirmaţii combat, nelegitim şi nelegal, întregul demers legal efectuat de către procuror prin emiterea rechizitoriului şi sesizarea instanţei de judecată. Sunt nelegale deoarece subminează, într-o altă procedură, concluziile care stau la baza susţinerii acuzaţiilor formulate la adresa inculpaţilor, în condiţiile în care rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic superior.
Modul în care, în cauza pendinte, procurorul general a înţeles să abordeze exercitarea unei prerogative legale, prin criticile formulate asupra stării de fapt şi a încadrărilor juridice reţinute în rechizitoriul verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, într-o cauză aflată deja în faţa unui alt judecător, tind să submineze demersul judiciar legitim exercitat potrivit prerogativelor legale de către procurorul din subordinea sa ierarhică şi de aceea, sub acest aspect, devine nelegal şi nu poate fi avut în vedere.
Soluţia de redeschidere a urmăririi penale cu privire la soluţia de clasare dispusă prin Rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5.10.2019 faţă de Roman Petre, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi prim-ministru al Guvernului României, referitor la infracţiunile contra umanităţii prevăzute de art. 439 alin. 1 lit. a), g), i) şi k) din Codul penal, este netemeinică.
Soluţia de redeschiderea urmăririi penale cu privire la soluţia de clasare dispusă prin Rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5.10.2019 faţă de Brateş Teodor, fost redactor-şef la Televiziunea Română, referitor la infracţiunile contra umanităţii prevăzute de art. 439 alin. 1 lit. a), g), i) şi k) din Codul penal, este netemeinică.
Judecătorul de cameră preliminară a confirmat prin aceeași decizie redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare dispusă prin ordonanţa nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie numai în ceea ce priveşte soluţia de clasare dată cu privire la plângerile formulate de o serie de revoluționari.
