ICCJ: Printul Paul face parte din familia regala a Romaniei. Casa Regală: Această decizie nu creează niciun drept dinastic

 

Casa Regală: Decizia ICCJ nu creează drept dinastic şi nu stabileşte apartenenţa la Familia Regală

 

Casa Regală declară că decizia ICCJ privind cererea de recunoaştere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenţei lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic şi nu stabileşte apartenenţa acestuia la Familia Regală, lucru valabil şi pentru descendenţii săi

 

Biroul de presă al Regelui Mihai a transmis, marţi, un comunicat referitor la decizia pronunţată marţi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia civilă, referitoare la cererea adresată Curţii de recunoaştere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenţei lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea.

 

"Această decizie nu creează niciun drept dinastic şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, astăzi decedată, la Familia Regală. Aceasta este valabil şi pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia. În poziţia sa de Şef al Familiei Regale a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunţa asupra chestiunilor dinastice", declară Casa Regală.

 

În comunicat se arată că, potrivit prevederilor "Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României", membrii Familiei Regale sunt: Regele Mihai I al României, Regina Ana a României, Principesa Moştenitoare Margareta a României, Principele Radu al României, Principesa Elena a României, Principesa Irina a României, Principesa Sofia a României, Principesa Maria a României, Principele Nicolae al României.

 

"Nici Majestatea Sa Regele Mihai I al României, şi nici foştii Şefi ai Familiei Regale a României - Regele Ferdinand I şi Regele Carol al II-lea - nu au recunoscut sau acordat vreodată vreun titlu lui Mircea Grigore Lambrino sau descendenţilor săi. Folosirea, în orice context, public sau privat, a titlului de Principe al României, sau a apelativului Alteţă Regală rămâne prerogativa exclusivă a membrilor Familiei Regale arătaţi mai sus", se mai arată în comunicat.

 

Un proces demarat inca din 1955, la Lisabona

Procesul de recunoastere a filiatiei legitime a Printului Carol Mircea fata de Carol al II-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta, dureaza in Romania de 21 de ani. In proces, pe langa Carol Mircea Grigore de Hohenzollern (prin mostenitori), mai apar ca parti regele Mihai I, regina Anna de Bourbon Parma, Monica Urdarianu (mostenitoarea Elenei Lupescu) si Antonia de Hohenzollern.

 

Potrivit Mediafax, in 27 mai 2010, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat statul roman la plata a 9.500 de euro in procesul in care printul Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, fiul regelui Carol al II-lea si tatal Printului Paul Filip, a cerut recunoasterea apartenentei sale la familia regala romana.

 

Judecatorii CEDO de la Strasbourg au criticat lentoarea justitiei romane in acest dosar,  "lipsa diligentei autoritatilor" si au condamnat Guvernul roman pentru ca nu a oferit un raspuns, intr-un termen rezonabil, la cererea lui Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, care a murit in 2006.

 

Carol Mircea - fiu al Regelui Carol al II-lea dintr-o prima casatorie, uniune ce a fost anulata pentru ca nu a fost aprobata de Regele Ferdinand, tatal Regelui Carol - s-a judecat de-a lungul anilor pentru obtinerea recunoasterii apartenentei sale la familia regala.

 

 

Paul de Romania, ca mandatar al tatalui sau, Carol Mircea, a facut in 1991 o cerere de executare pe teritoriul Romaniei a unei hotarari emise in 1955 de un tribunal portughez, prin care i se recunoastea acestuia dreptul de participare la inventarul succesoral lasat de Carol al II-lea (mort in 1953, in Portugalia).

 

Casa Regala nu a recunoscut casatoria lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino

In formularea actiunii de exequator, Paul de Romania arata ca doreste executarea respectivei hotarari nu cu privire la bunurile succesorale, ci la starea civila a tatalui sau. Parintii lui Mircea, Carol al II-lea si Ioana Zizi Lambrino (foto), s-au casatorit in 1918 la Odessa. In 1919, Tribunalul Ilfov a anulat casatoria celor doi, deoarece Statutul Casei Regale prevedea ca orice mariaj al unui membru de-al sau trebuie incuviintat de rege.

 

La 13 octombrie 1995, Tribunalul Teleorman a admis cererea de recunoastere a sentintei portugheze, fapt ce a permis reprezentantilor lui Lambrino sa ceara anularea acestui nume si inlocuirea sa cu titulatura Hohenzollern de Romania.

 

In 1 aprilie 1999, Paul de Romania a fost recunoscut ca succesor al familiei regale romane de catre Curtea de Apel Bucuresti.

 

Casatoria Regelui Carol al II-lea cu Ioana Valentina Lambrino nu a fost recunoscuta de catre Curtea Regala, dar nici nu a fost anulata de catre Biserica Ortodoxa. Fiul lor, Carol Mircea, a inaintat, in 1955, Tribunalului din Lisabona o cerere in care solicita sa fie recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea. Ulterior, Tribunalul de Mare Instanta din Paris a recunoscut autoritatea de lucru judecat a sentintei Tribunalului din Lisabona, stabilind ca Printul Carol Mircea de Hohenzollern este fiul legitim al lui Carol al II-lea, iar ca atare devine succesorul cu drepturi depline al defunctului Rege.

 

Miza procesului: bunurile Casei Regale sau adevarul istoric?

Avocatul Teodor Rus, aparatorul Printului Carol Mircea (foto) si al fiului acestuia, sustinea in 1999 ca preocuparea acestora de a se pronunta o sentinta dreapta, nu este legata catusi de putin de pretentii dinastice sau de intentia de a prelua bunuri apartinand Casei Regale, ci sint animati exclusiv de intentia de a se restabili un adevarat istoric.

 

In 19 februarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis rejudecarea acestui proces, dupa ce avocatul Regelui Mihai I a sustinut, in fata instantei supreme romane, ca Tribunalul din Lisabona a gresit, in anul 1955, cand a stabilit filiatia legitima a Printului Carol Mircea fata de Carol al ll-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta.

 

Avocatul bucurestean Adrian Vasiliu a comentat cererea inaintata de Carol Mircea instantei portugheze, in anul 1955, solicitare care avea doua capete, unul principal, iar celalalt in subsidiar. "La punctul subsidiar a renuntat. Adica a renuntat la judecata in privinta stabilirii filiatiei din afara casatoriei, ramanand sa se judece in fata Tribunalului portughez doar constatarea paternitatii din casatoria putativa (casatorie incheiata de bunavoie, dar prin necunoasterea, din partea sotilor, a unor clauze care impiedica existenta sau validitatea ei - n.r.)", afirma avocatul Vasiliu.

 

In opinia avocatului Vasiliu, instanta portugheza a ignorat legea romana, stabilind ca cererea lui Carol Mircea poate fi judecata dupa legea portugheza (Carol al II-lea domiciliind in 1955 la Lisabona) si dupa legea franceza. "Numai legea romana putea si trebuia sa fie luata in considerare", arata Adrian Vasiliu, care a adaugat ca aplicarea gresita a legii romane este echivalenta cu neaplicarea ei.

 

Mai mult, afirma Vasiliu, instanta portugheza trebuia sa faca aplicatiunea legii romane si sa stabileasca momentul corect al ramanerii definitive a hotaririi de anulare a casatoriei dintre Carol si Zizi Lambrino.

 

Tribunalul din Lisabona a plecat de la ideea ca nasterea lui Carol Mircea s-a produs la 8 ianuarie 1920 (la un an de la desfacerea casatoriei lui Carol), iar anularea casatoriei s-a produs la 29 martie 1919, data la care sentinta Tribunalului Ilfov a ramas definitiva, aceste argumente fiind invocate, de catre avocatii lui Paul de Romania, fiul lui Mircea.

 

Din aceste date, instanta portugheza a tras concluzia ca momentul nasterii lui Mircea s-a situat la 285 de zile de la momentul anularii casatoriei.

 

In replica, avocatul Regelui Mihai I a aratat ca, potrivit legilor de atunci, sentinta de anulare a casatoriei celor doi a ramas definitiva la momentul pronuntarii ei, respectiv la 8 ianuarie 1919, deoarece nici Carol al II-lea si nici Zizi Lambrino nu a facut apel sau recurs. De altfel, cei doi nici nu au fost prezenti la procesul de anulare a mariajului lor. Articolului 376 din Codul de procedura civila, in vigoare la acea vreme, prevedea ca "sint hotarari desavarsite orice hotarari date dupa chemarea partilor; de asemenea, hotararile date in lipsa, daca partea judecata nu a facut opozitie sau daca i s-a perimat opozitia si daca hotararea nu mai este supusa apelului".

 

Sentinta Tribunalului Ilfov a ramas definitiva si a fost investita cu formula executorie.

 

Mai mult chiar, avocatul bucurestean sustinea ca nasterea lui Mircea Carol s-a produs la mai mult de 300 de zile de la anularea casatoriei, ceea ce exclude posibilitatea admiterii actiunii de constatare a filiatiei din casatoria putativa. "Singura posibilitate pentru Carol Mircea de a-si face cunoscuta filiatia ar fi fost actiunea subsidiara, dar a renuntat la ea", declara Adrian Vasiliu.

 

Potrivit legilor de atunci, perioada legala de recunoastere a unui copil de catre tata, dupa ce casatoria parintilor s-a desfacut, este de la 180 de zile la 300 de zile. Mircea Carol s-a nascut la 365 de zile de la anularea casatoriei Regelui Carol al II-lea si Ioana Lambrino. "Daca s-ar fi folosit procedura stabilirii filiatiei din afara casatoriei, administrandu-se proba cu martori si inscrisuri, reguli stricte impuse de legea romana privind calcularea perioadei legale de conceptie nu ar mai fi trebuit aplicate si procedura s-ar fi desfasurat pe baza depozitiilor martorilor si a celorlalte probe", arata in pledoaria sa avocatul Vasiliu.

 

Mircea Carol a declarat in scris in actiunea deschisa in anul 1955, la Lisabona, ca "cere sa fie scutit de a aduce proba testimoniala, toate elementele permitand o decizie echilibrata, care rezulta deja din procedura si, ca atare, actiunea trebuie sa fie judecata fara audierea martorilor".

 

"Aceasta grava eroare de aplicare a legii romane a facut posibila admiterea actiunii reclamantului care s-a restrans numai cu privire la constatarea filiatiei din casatorie", sustinea avocatul Regelui Mihai I.

 

In 27 ianuarie 2006, Printul Carol Mircea (85 de ani) a murit, la Londra. Moartea printului Carol Mircea a implicat deschiderea succesiunii, succesori sai fiind sotia sa si cei doi fii, Paul si Alexandru, astfel ca procesul s-a oprit.

 

In 11 ianuarie 2010, printesa Lia, sotia Printului Paul de Romania, a nascut un baietel, care a primit numele de Carol Ferdinand al Romaniei. Baietelul a fost botezat de presedintele Traian Basescu, la 22 mai 2010.

 

Casa Regala a Romaniei a renuntat  la legaturile cu Casa de Hohenzollern

In 10 mai 2011, Regele Mihai a anuntat printr-un comunicat de presa ruperea legaturilor istorice si dinastice cu Casa de Hohenzollern si renuntarea la titlurile "Hohenzollern-Sigmaringen", respectand astfel decizia din 1921 a Regelui Ferdinand I de a conferi un caracter national si independent Dinastiei si Casei Regale a Romaniei (vezi foto:  Regele Mihai I al României, Regina Ana a României, Principesa Moştenitoare Margareta a României, Principele Radu al României).

 

"Noi, Mihai I, in virtutea autoritatii noastre nedisputate ca sef al Casei Regale a Romaniei, luand in considerare decizia iubitului nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter national si independent dinastiei si Casei Noastre Regale, si urmand datoria mea fata de istorie si fata de urmasii si succesorii mei, tinand cont de articolele 1(10), 15 si Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei, adoptate de noi la 30 decembrie 2007, actionand in conformitate cu vointa mea libera, fac cunoscut: Art. 1 Ruperea tuturor legaturilor istorice si dinastice cu Casa de Hohenzollern", se arata intr-un document semnat de Regele Mihai I si transmis prin Biroul sau de presa.

 

Regele Mihai anunta in documentul citat, care are trei articole, ca din 10 mai 2011 iau sfarsit toate legaturile dinastice dintre Casa Regala a Romaniei si Casa Princiara de Hohenzollern.

 

De asemenea, membrii familiei regale a Romaniei au renuntat la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern.

 

In documentul semnat de Regele Mihai I se mai arata ca Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei se amendeaza prin excluderea particulelor de "Hohenzollern", "de Hohenzollern-Sigmaringen" si "de Hohenzollern-Veringen", in masura in care se refera la oricare dintre membrii Casei Regale a Romaniei.

 

Casa de Hohenzollern este una dintre cele mai importante dinastii din istoria Europei, care a dat de-a lungul vremii regi si imparati ai casei conducatoare de Brandenburg-Prussia (1415 - 1918) si Germania Imperiala (1871 - 1918). Si-a luat numele de la un castel din Swabia, initial mentionat ca Zolorin sau Zolre (actualul Hohenzollern, din sudul Tubingen, in landul Baden-Wurttemberg).

 

Hohenzollern-Sigmaringen este o ramura a dinastiei de Hohenzollern care au condus Prusia si ulterior Germania pana in 1918.

 

In Romania, in anul 1866, casa de Hohenzollern a fost aleasa ca dinastie domnitoare de catre conducerea politica in frunte cu Ion Bratianu.

 

Din aceasta dinastie au facut parte Carol I, principe al Romaniei intre 1866 - 1881 si rege intre 1881 si 1914, Ferdinand I al Romaniei (1914 - 1927), Mihai I al Romaniei (1927 - 1930 si 1940 -1947) si Carol al II-lea al Romaniei (1930 - 1940).

 

Printul Paul - Paul-Phillippe Hohenzollern - s-a nascut la Paris si este fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino (cunoscut drept Mircea Grigore Carol Hohenzollern, 1920 - 2006), fiul nelegitim al printului Carol al Romaniei. Mama lui Paul este Helene Nagavitzine, prima sotie a lui Mircea Grigore Carol.