Pe aceeași temă
Actul normativ prevede declasificarea hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care a stat la baza protocoalelor cu Serviciul Român de Informații.
Instanța supremă a anunțat, printr-un comunicat de presă, că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente.
Astfel, Secțiile Unite ale instanței supreme au sesizat Curtea Constituțională asupra Legii privind declasificarea unor documente.
Camera Deputaților a adoptat săptămâna trecută, în plen, proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei. Proiectul prevede că se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile încheiate de SRI cu alte instituții, odată cu intrarea în vigoare a legii.
Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.
„Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat pe 30 octombrie.
Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, este o altă prevedere.
Dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate
.png)
