Pe aceeași temă
UPDATE: Călin Popescu Tăriceanu a plecat de la instanța supremă. Procesul va fi reluat pe 11 aprilie.
„Azi nu am putut să fiu audiat, dacă aveți răbdare o să explic la audiere. Prefer ca justiția să se facă în sala de judecată și nu televizată”, a răspuns Tăriceanu, întrebat de jurnaliști de ce nu înțelege acuzațiile. El le-a spus judecătorilor că vrea să fie judecat în procedură obişnuită, pentru că nu recunoaşte acuzaţiile care i se aduc şi nici nu le înţelege, conform Digi24.ro.
„Nu am să intru în aceste detalii decât atunci când o să fiu audiat”, a dăugat Tăriceanu, la institența reporterilor, susţinând că la mijloc este credibilitatea sa.
Tăriceanu crede că declaraţiile lui Ponta nu-l incriminează
Tăriceanu a vorbit și despre declarația lui Victor Ponta din dosar, împotriva sa. „Cred că declarația domnului Ponta ați văzut-o pentru că este publică, și cred că este extrem de edificatoare și nu conține nimic incriminator”, a spus Tăriceanu.
În ceea ce privește declarația fostei soții, Ioana Valmar, avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu a declarat că „nu este nicio contradicție, e o manipulare a anumitei părți a presei, care încearcă să acrediteze o teză falsă”. „Nicio declarație din dosar nu este împotriva clientului meu”, a adăugat el.
Ioana Valmar, de profesie notar, a fost audiată în calitate de martor la DNA Brașov, în dosarul retrocedării nelegale a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, după ce Remus Truică ar fi vorbit cu Călin Popescu Tăriceanu, la acea perioadă premier, și ar fi convenit ca actele notariale să fie făcute la cabinetul acesteia.
Fosta soție a lui Tăriceanu a confirmat că din 2006 a fost o discuție cu fostul consultant politic, Tal Silberstein, despre bunuri ale lui Paul al României pe care urma să le achiziționeze și aceasta i-ar fi spus lui Tal Silberstein că intenționează să perfecteze actele notariale pentru respectiva achiziție la cabinetul acesteia.
Despre Tal Silberstein,Tăriceanu a declarat că nu îl cunoaște. El a făcu această declaraţie sub jurământ.
Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a sosit în jurul orei 9.00 la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). El nu a dorit să comenteze nimic la intrare, însă a anunțat că va da declarații la ieșirea din instanță.
ICCJ, primul termen
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, marţi, primul termen în dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu, după ce, pe 10 februarie, a decis că procesul poate începe pe fond, respingând, definitiv, ca nefondată contestaţia preşedintelui Senatului, transmite News.ro.
În 28 noiembrie 2016, instanţa a respins cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi a decis că judecarea pe fond a dosarului în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului poate începe.
Decizia a fost contestată de Tăriceanu şi a fost judecată în 8 februarie de instanţa supremă. Pronunţarea a fost, însă, amânată pentru 10 februarie.
În 6 iulie 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu pentru infracţiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.
Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.
Prejudiciul în acest dosar este estimat la 135.874.800 euro.
Mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
În același dosar, Dorin Marian, fost consilier prezidențial în timpul mandatului lui Emil Constantinescu și fost șef al Cancelariei premierului Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.
Astfel, Tăriceanu a susținut în mod nereal că nu a avut cunoștință despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare și nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri, conform DNA.
Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic și Remus Truică, cu întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.
„În același context, inculpatul a mai precizat că nu a avut o relație apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoștință de relația acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein. Totodată, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România”, spun procurorii.
De asemenea, Dorin Marian este acuzat că, în contextul instrumentării aceleiași cauze, a făcut, la data de 28 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu angajarea lui Marius Andrei Marcovici, în calitate de consilier personal la Cancelaria prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, urmare a înțelegerii acestuia din urmă cu Tal Silberstein.
Dorin Marian a afirmat în mod nereal, spun procurorii, că nu cunoștea activitatea și atribuțiile de serviciu ale lui Marcovici, în condițiile în care acesta din urmă era cunoscut în cercurile politice drept "omul lui Tal".
