Pe aceeași temă
România nu va fi primită în zona euro, după experienţa Greciei, iar poziţia ţării nu va conta în acest proces, a declarat marţi, pentru AGERPRES, analistul economic Ilie Şerbănescu.
'România nu va fi primită în zona euro în următorii 3-4 ani. Poziţia României nu contează, probabil nu va fi primită nicicând, după ce Uniunea Europeană a avut experienţa Greciei. Ei muncesc la această construcţie (moneda unică - n.r.), bună sau rea, de peste 40 de ani. România ar destabiliza această construcţie pentru că nu este în stare, nu are competitivitate. Nu cred că UE ne va face cadou euro', a spus analistul economic.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, în plenul Parlamentului, că este esenţială adoptarea monedei euro în următorii trei - patru ani, arătând că termenul de 2015 a devenit "nerealist".
"Un al doilea obiectiv care ne poate apropia de o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană este adoptarea monedei euro. Din acest punct de vedere, trebuie spus că în baza Tratatului de aderare, România funcţionează cu derogare de la adoptarea monedei euro şi adoptarea monedei euro nu este facultativă, este o obligaţie asumată de România. În acest moment, ţinta oficială a adoptării monedei euro este anul 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist şi va trebui ajustat după o analiză temeinică, la nivel de Guvern, Parlament, Bancă Naţională", a afirmat Traian Băsescu.
El a precizat că România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic şi că are posibilitatea să îşi finanţeze deficitul bugetar de pe piaţa liberă, iar dobânzile devin tot mai mici, amintind că ultima emisiune de bond-uri româneşti s-a făcut la dobânzi de 4,5% pe an, la împrumuturi pe termen mediu.
"Deficitul bugetului de stat, conform criteriilor de la Maastricht, trebuie să fie sub 3%. Acest obiectiv a fost deja atins, deficitul pentru anul 2012 a fost de 2,8%, iar perspectiva acestui an este, de asemenea, sub 3%. Fluctuaţia cursului de schimb trebuie să fie menţinută între +/- 15%. Este un alt obiectiv îndeplinit. Dobânzile la credite pe termen lung trebuie să nu depăşească, conform calculelor medii, 3,7%. În momentul de faţă, România s-a împrumutat cu 4,5% pe termen lung şi perspectiva este de scădere a dobânzilor la împrumuturile statului român. În sfârşit, ultimul criteriu care trebuie să fie îndeplinit este legat de inflaţie, care, conform calculelor de inflaţie medie în Uniunea Europeană, ar trebui să fie 2,8%. Cred că nici din acest punct de vedere România nu este foarte departe de criteriile de la Maastricht. Aş spune că un efort conjugat al Guvernului şi al Băncii Naţionale ar putea să facă ultimele două criterii, pe care nu le îndeplinim încă, uşor de atins", a adăugat Băsescu.
Şeful statului a menţionat că România este parte a Pactului Euro-Plus, este parte a noii uniuni bancare şi a ratificat Tratatul fiscal încă de anul trecut, fiind în politica noastră să fim parte a tuturor acordurilor şi tratatelor destinate zonei euro, pentru a evita o eventuală decuplare a ţării de acest spaţiu.
"Şi totuşi, chiar dacă am îndeplini toate criteriile de la Maastricht, chiar dacă suntem parte a tuturor acordurilor destinate zonei euro, succesul în interiorul zonei euro nu poate fi garantat. Am văzut ţări - şi asta v-o spun din experienţă - care au intrat acum trei ani, acum doi ani în zona euro, având toate criteriile de la Maastricht îndeplinite. După un an, aceste ţări au intrat în recesiune şi, ulterior, în criză. Principalul motiv - lipsa de performanţă a economiilor lor, lipsa de competitivitate. În ceea ce ne priveşte, apreciez că, înainte de a intra în zona euro, avem obligaţia să aducem companiile de stat la un nivel de competitivitate acceptabil. De aceea, îndeplinirea cu bună-credinţă, cu seriozitate a obligaţiilor asumate în acordul cu UE şi FMI este esenţială", consideră Băsescu.
