Pe aceeași temă
În 3 dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avorturi la cerere nici în sistemul public de sănătate, nici în cel privat. În ultimii 3 ani, peste 300 de românce și-au provocat avorturi empirice, arată datele INSP. Motivul pentru creșterea numărului de avorturi în condiții nesigure este acela că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort la cerere, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19, scrie HotNews.ro
Două din trei avorturi la cerere din România se fac în sistemul privat de sănătate
În anul 2021 au fost efectuate, la nivel național, 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici și cabinete private, unde prețul unui avort ajunge până la 4.500 de lei.
În primele 6 luni ale anului 2022, 13 județe din țară au raportat zero avorturi la cerere în sistemul public de sănătate. În 3 dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avorturi la cerere nici în sistemul public de sănătate, nici în cel privat.
„Am avut situații în care victime ale unui viol au fost refuzate de 4-5 spitale”, declară Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive la Centrul FILIA.
„Un răspuns pe care îl găsești cam la toate spitalele de stat din România: nu, nu facem, nu știm cine te poate ajuta”, subliniază Andrada Cilibiu.
O barieră importantă semnalată de organizațiile societății civile este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, arătând că prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 - 1.200 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat.
Costurile mari ale avortului la cerere le afectează mai ales pe cele mai vulnerabile dintre femei: femei din comunități sărace, femei rome, refugiate.
250 de organizații ale societății civile fac apel la Ministerul Sănătății și CNAS să deconteze procedura de avort la cerere
Este motivul pentru care peste 250 de organizații ale societății civile, atât din România, cât și internaționale, cer ministrului Sănătății și CNAS decontarea procedurii de avort la cerere.
Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, împreună cu Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF), alături de alte 223 de organizații ale societății civile din România și internaționale, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a procedurii de avort la cerere.
Organizațiile care luptă pentru drepturile sexuale și reproductive în România arată că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în România în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc, iar măsura decontării acestei proceduri va asigura femeilor acces universal și sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilitățile și identitățile lor.
Totodată, în acest fel va putea fi realizată și monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituțiile medicale aflate în contract cu CNAS, lucru care va ajuta la identificarea instituțiilor, localităților și județelor în care acest serviciu medical esențial nu este furnizat.
Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democrații, iar această măsură va preveni suferința și moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricțiilor privind furnizarea acestui serviciu medical, arată organizațiile semnatare ale scrisorii deschise.
Avortul în condiții nesigure este cauza principală – dar care ar putea fi prevenită – a mortalității și morbidității materne. În ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avort în condiții nesigure.
Motivul pentru această creștere a avorturilor nesigure este că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacienților posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
În clinici și cabinete private, prețul unui avort ajunge până la 4.500 de lei. Uneori, femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort, fie pentru că locuiesc într-un județ în care avortul la cerere nu este disponibil, fie pentru că nu își permit să plătească acest serviciu medical în sistemul privat. În spitalele publice, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, în condițiile în care salariul minim net în România este de 1.524 de lei. Aceste costuri reprezintă o barieră majoră în calea accesului la serviciile de avort la cerere.
Decontarea procedurii de avort la cerere ar aduce și România în rândul statelor europene în care avortul este deja acoperit de asigurarea de sănătate de stat: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
Organizațiile anti-avort au devenit din ce în ce mai proeminente în arena publică în ultimii ani, mai atrag atenția semnatarii scrisorii deschise. Femeile care apelează la serviciile oferite de organizațiile anti-avort și de centrele de criză pentru sarcină sunt adesea expuse la o retorică traumatizantă bazată pe informații false din punct de vedere medical.
Politicile de acces la planificare familială, contracepție, educație sexuală și de sănătate a reproducerii, coerente și actualizate, alături de acces gratuit la întreruperi de sarcină la cerere reprezintă unele dintre principalele soluții pentru creșterea accesului femeilor la servicii de sănătate reproductivă accesibile și sigure, au arătat Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA în cadrul unei conferințe de presă organizate marți.
„Trăim într-o țară în care nu avem acces la metode contraceptive, mai ales pentru cele mai vulnerabile dintre noi. Nici noi nu vrem ca femeile să facă contracepție cu avortul, dar trebuie să le oferim acest serviciu când e nevoie și nu există altă cale. Femeile vor face în continuare avort, indiferent cât de multă muncă de convingere vor face organizațiile anti-alegere, indiferent de piedicile pe care le pun spitalele și instituțiile statului. Ce e important: vor fi aceste avorturi făcute în siguranță? Credem că fiecare dintre noi trebuie să aleagă când și dacă dorește să nască un copil - nu statul, nu familia, nu comunitatea sau organizațiile anti-avort. Orice îngrădire a accesului la servicii de sănătate reproductivă este o formă de violență împotriva femeilor și nu face decât să crească numărul avorturilor nesigure”, a declarat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive în cadrul Centrului FILIA.
Textul scrisorii deschise poate fi consultat integral aici.
Situația privind accesul la avort se înrăutățește și în alte țări
Orice îngrădire a accesului la avort reprezintă o formă de violență împotriva femeilor, atrag atenția Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA. În ultimii ani, în România, accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil, ceea ce nu face decât să crească numărul avorturilor realizate în condiții nesigure.
Problema accesului la avort devine una globală, în contextul în care situația se înrăutățește de la an la an și în alte țări: în Slovacia au existat câteva încercări de îngrădire a dreptului la avort. În Polonia și Malta, avortul este interzis. Femeile din Ungaria care vor să facă avort sunt obligate să asculte bătăile inimii fătului.
„Controlul asupra fertilității cuiva poate avea efecte asupra opțiunilor pe care acea persoană le are în viață. Fiecare femeie are dreptul să aleagă în siguranță”, subliniază reprezentanții Asociației Moașelor Independente și ai Centrul FILIA.
Ce faci când nu poți să alegi în siguranță?
Umerașe, frunze de mușcată, sonde, alte obiecte ascuțite pe care femeile le folosesc să își provoace singure avort, femei care se aruncă pe scări, iau medicamente, așteptă ore întregi sângerând, sperând că nu trebuie să ajungă la spital și să riște consecințe severe.
Femei care fac orice, chiar și cu prețul vieții, să nu devină mame fără voia lor. În cei 23 de ani în care avortul a fost interzis în România, peste 10.000 de femei au murit și alte 100.000 au suferit complicații medicale încercând să își provoace singure avort.
Peste 120.000 de copii au fost abandonați în orfelinatele regimului comunist, trăind în condiții inumane.
Aceste experiențe nu aparțin însă trecutului. În România, în ultimii 3 ani, peste 300 de femei și-au provocat avorturi empirice, nesigure, fără recomandarea și supravegherea unui cadru medical. Și acestea sunt doar cazurile înregistrate - în realitate au fost mult mai multe.
