Pe aceeași temă
Noul presedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), Dinu Zamfirescu, a semnat acum sapte ani o dispozitie privind "distrugerea prin incendiere" a unor documente din arhiva arhitectului Ștefan Gane, mare sustinator al monumentelor istorice din Romania, care a protestat indelung impotriva ordinelor de demolare ale lui Nicolae Ceausescu, in anii '80. Documentele incendiate de Zamfirescu contineau si informatii importante asupra unor personalitati precum Francois Mitterand si alte figuri importante ale Romaniei.
Aceste informatii, publicate de Evenimentul zilei, apar in contextul in care Dinu Zamfirescu a fost numit sef la IICCMER de premierul Victor Ponta, dupa ce premierul l-a eliberat, miercuri, pe Vladimir Tismăneanu din funcţia de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, hotărând totodată şi retragerea lui Ioan Stanomir din postul de preşedinte executiv al Institutului. In locul lui Tismaneanu a fost numit istoricul Dan-Andrei Muraru, până în prezent secretar al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului.
Arhiva Gane - Exilul Romanesc
Documentele distruse de Zamfirescu, in anul 2005, conţineau scrisori, memorii și proteste trimise unor importanţi lideri politici din Occident, cum este cazul președintelui Franței, Francois Mitterand, unor personalităţi culturale europene influente, dar și unor figuri marcante ale culturii române, ce se aflau la acea vreme în exil, potrivit Evenimentului zilei.
Documentele au fost repatriate în urma demersurilor prof. Adrian Niculescu, fost vicepreședinte al Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc (INMER).
Institutul era condus la acea vreme tot de Dinu Zamfirescu. Niculescu a intrat în conflict cu Zamfirescu în momentul în care a oprit pe ultima sută de metri operaţiunea de distrugere a documentelor arhitectului Ştefan Gane, blocând deplasarea maşinii care transporta arhiva la crematoriu. Incidentul a dus la destituirea lui Niculescu din funcția de vicepreşedinte (cu rang de sub–secretar de stat) al INMER.
Dinu Zamfirescu: "Unele documente erau nocive pentru sănătate". Arhivele Nationale contrazic
Revista "22" a publicat în 2005 punctul de vedere al lui Dinu Zamfirescu, preşedintele INMER de atunci, care a susţinut că "arhiva a fost menţinută în Franţa în condiţii foarte proaste". Adrian Niculescu a sesizat-o pe Mona Muscă, ministru al Culturii la acea vreme, în legătură cu situaţia "Arhivei Gane", iar procesul de distrugere a documentelor a fost oprit.
"Am apelat la un specialist, care a spus că sunt nocive pentru sănătate şi trebuie mai întâi tratate. Aceste documente n-au fost nici un moment înregistrate la Institut, pentru că nu se ştia ce este acolo. După ce s-a făcut acest tratament, cu acest specialist şi cu alte două persoane din aparatul ştiinţific am constatat că cea mai mare parte erau documente la care se fărâmiţa hârtia, erau lipite fotografii care nu puteau fi exploatate în nici un fel. S-a făcut o selecţie, în două categorii: unele, utilizabile, care ar fi urmat să fie încă o dată supuse altor tratamente, şi altele total inutilizabile, pentru care specialistul a recomandat arderea”, a spus atunci Zamfirescu.
Insa, o expertiză solicitată recent Arhivelor Naţionale de către conducerea IICCMER a scos la iveală că documentele păstrate la Institut nu prezentau nicun pericol pentru sănătate, aşa cum a invocat Zamfirescu.
Protestul PNL fata de Zamfirescu
Interesant este ca printre persoanele care au protestat faţă de actiunile lui Dinu Zamfirescu în fruntea INMER s–a numărat şi Crin Antonescu, actualul lider al PNL, partid care zilele trecute l–a propus pe Dinu Zamfirescu drept succesor al lui Vladimir Tismăneanu, pe langa Ioana Brătianu, nepoata lui Ion I.C. Brătianu, primul- ministru al Marii Uniri din 1918, care a condus Consiliul Naţional Român în Exil şi care a avut o contribuţie esenţială în supravieţuirea PNL, noteaza Evenimentul zilei.
În urma actiunii lui Zamfirescu de a distruge "Arhiva Gane", Ioana Brătianu şi-a dat demisia din Consiliul de Garanţie Morală a Institutului pentru Memoria Exilului Românesc (INMER).
"Protestez mai ales faţă de încercarea de a distruge prin incendiere o bună parte din documentele arhivei importante a regretatului arh. Ştefan Gane, prin care acesta denunţa distrugerea monumentelor Bucureştiului. Arh. Ştefan Gane mi-a fost un bun prieten. Eu cunosc îndeaproape lupta sa din răsputeri împotriva demolărilor din anii '80. Tentativa de a distruge această arhivă este un act criminal. Protestez de asemeni împotriva scandaloasei dări afară a dlui. Niculescu, vicepresedintele INMER, creatorul INMER şi... cel care l-a promovat chiar pe dl. Zamfirescu în funcţia de preşedinte. Am fost cu toţii, aici în exil, uimiţi de această numire într-o funcţie atât de importantă. Alţii erau de bună seamă cei care meritau a conduce Institutul Exilului!", scria Ioana Brătianu, în martie 2005.
Un protest a fost semnat şi de nouă din cei 17 membri ai Consiliului Ştiinţific al INMER, printre care Adrian Cioroianu, Dennis Deletant şi Dinu C. Giurescu. Acestui protest s-au alăturat peste 120 de personalități din țară și din străinătate printre care Andrei Pleşu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Răzvan Theodorescu, Victor Rebengiuc, Romulus Rusan, Cristian Pîrvulescu, Ana Maria Zahariade şi Radu F. Alexandru.
La randul sau, actualul presedinte al PNL, Crin Antonescu, in iunie 2005, i-a cerut socoteala premierului de atunci, Călin Popescu–Tăriceanu, cel care a semnat actul de demitere a lui Adrian Niculescu, care a incercat in repetate randuri sa salveze "Arhiva Gane", creand astfel o situaţie inedită pe atunci, pentru ca un deputat al majorităţii a cerut socoteal propriului guvern.
In martie 1985, arhitectul Ştefan Gane a înfiinţat la Paris Asociaţia pentru Protecţia Monumentelor şi a Siturilor Istorice din Romania (APMSIR), scopul său fiind acela de a denunţa opiniei publice internaţionale demolările din perioada regimului ceauşist.
O lună mai târziu în asociaţie a fost primit şi Adrian Niculescu, el devenind ulterior delegat al APMSIR în Italia. După decesul lui Ştefan Gane din vara lui 1988, Asociaţia şi arhiva sa au fost preluate de ing. Pierre Rosetti.
“In acest sens, în vara lui 2004, după ce am identificat locul unde se păstra, am plecat într-o misiune oficiala INMER, cu scopul de a recupera, cu acordul d-lui P. Rosetti şi după o investigaţie preliminară a istoricului Matei Cazacu, «Arhiva Gane». Arhiva, care se găsea în pivniţa d-lui Rosetti, deşi suferise o inundaţie, se afla, totuşi, într-o stare ce, neîndoios, o făcea aptă cercetării ştiinţifice şi reproducerii ei şi pe alţi suporţi tehnologici moderni. Extrem de puţin era de neexploatat. Am adus întreaga arhivă, încredinţată mie cu acte de către d-l Rosetti, în trei valize personale, la INMER, şi am depus-o acolo”, declara Adrian Niculescu, în 2005, într-un interviu acordat revistei "22".
El a spus atunci că i-a solicitat ”în repetate rânduri, public, d-lui Zamfirescu să ne apucăm de lucru la această arhivă”.
”De fiecare dată, d-l Zamfirescu a temporizat, invocând nevoia de materiale de protecţie şi alte urgenţe. La 16 martie 2005, spre totala mea uluire, am aflat, strict întâmplător, că documentele Gane urmau să fie duse la incinerat, fără nici un fel de act justificativ, la ordinul d-lui preşedinte şi, mai ales, fără ca eu să fiu, câtuşi de puţin, în prealabil informat şi cu atât mai puţin consultat, deşi eram responsabilul ştiintific al institutului”, spunea Niculescu.
