Pe aceeași temă
Instanta Curtii de Apel Bucuresti a ramas marti in pronuntare pe contestatia depusa de Dan Voiculescu impotriva sentintei din Dosarul privatizarii frauduloase a ICA, dosar in care omul de afaceriexecuta o condamnare la 10 ani de inchisoare.
Dacă vor admite contestaţia lui Voiculescu, judecătorii vor putea să dispună eliberarea sa, dar şi rejudecarea dosarului în care fondatorul trustului Intact a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani. Criticile apărării lui Voiculescu vizează o decizie luată de către cinci dintre cei mai importanţi judecători ai Curţii de Apel Bucureşti, relateaza Gandul.
Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în data de 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.
Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost, însă, respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.
Cine sunt judecătorii care decid soarta dosarului
Iniţial, contestaţia a fost admisă de principiu de un complet, din care au făcut parte judecătorul Dan Lupaşcu şi judecătoarea Viorica Costiniu. Reamintim faptul că soţul judecătoarei Costiniu, fostul magistrat Florin Costiuniu a fost condamnat definitiv într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA, adică acelaşi parchet care a cercetat şi trimis în judecată dosarul lui Dan Voiculescu.
În locul judecătoarei Viorica Costiniu, care s-a retras, a intrat judecătoarea Isabel Tocan. Procesul este acum în faza finală şi urmează să se pronunţe soluţia. La ultimul termen, judecătorii Lupaşcu şi Tocan nu au reuşit să ajungă la o concluzie, astfel că a fost introdus un nou judecător care va înclina balanţa.
Corina Cornelia Dăescu este judecătoarea care va avea un rol esenţial în dosarul lui Voiculescu. Judecătoarea Dănescu este cea care judecă şi dosarul privind retrocedările suspecte de la Constanţa, unde inculpat este Radu Mazăre. Acest dosar trenează pe rolul instanţei de şase ani. Tot judecătoarea Dănescu deliberează în dosarul lui Mihail Vlasov. Evz.ro a relatat că judecătoarea Corina Cornelia Dăescu a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti în noiembrie 2013. A activat o perioadă în cadrul structurii centrale a DIICOT, apoi a activat în cadrul Parchetului Curţii de Apel Timişoara.
Cum poate ieşi Voiculescu din puşcărie
În esenţă, dacă instanţa va pronunţa o sentinţă marţi, Dan Voiculescu ori rămâne încarcerat în penitenciar ori este eliberat. Soluţiile în cazul contestaţiilor în anulare sunt următoarele:
1. Instanţa respinge contestaţia în anulare. În acest caz procesul se încheie definitiv. Dan Voiculescu rămâne cu condamnarea de 10 ani, nemaiavând nicio cale de a întoarce sentinţa din acest dosar. Nicio acţiune la CEDO nu ar putea să schimbe sentinţa dată anul trecut.
2. În cazul în care instanţa admite contestaţia atunci situaţia se complică. Judecătorii pot dispune eliberarea lui Dan Voiculescu din penitenciar. De asemenea, pot dispune rejudecarea unei părţi a apelului şi pot schimba sentinţa din dosar. Şi în acest caz nu mai există o altă cale de atac. De regulă, dacă se admite contestaţia, judecători nu rejudecă pe loc cauza. În schimb, pot decide ca Dan Voiculescu să fie eliberat închisoare.
Care a fost strategia apărării lui Dan Voiculescu
Avocaţii lui Dan Voiculescu au solicitat admiterea contestaţiei în anulare utilizând unul dintre argumentele folosite intens în cadrul procesului. Este vorba de faptul că dosarul lui Voiculescu nu ar fi fost distribuit aleatoriu. Avocaţii au contestat permanent faptul că, după arestarea judecătorului Stan Mustaţă - cel care a judecat în primă fază -, dosarul a ajuns la completul condus Camelia Bogdan. Cu toate acestea, Curtea de Apel a publicat decizia prin care completul lui Stan Mustaţă - cu toate dosarele sale - a fost repartizat aleatoriu completului condus de Camelia Bogdan. Practic, completul Mustaţă a rămas fără judecător, iar Camelia Bogdan nu avea un complet, iar la decizia CAB i-au revenit dosarele primului menţionat.
Altfel spus, dacă judecătorii ar admite contestaţia atunci ar invalida o decizie luată de colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti. Colegiul de conducere al instanţei are în componenţă cinci judecători conduşi de preşedintele curţii.
Avocaţii au invocat mai multe temeiuri pentru care sentinţa trebuie anulată, dar Curtea de Apel a admis de principiu doar una singură. Este vorba de litera d a articolului 426 a Codului de Procedură Penală care spune următoarele: împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:… d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; în acest caz vorbim de prima teză a articolului, pentru că nici avocaţii nu au invocat vreo incompatibilitate a judecătorilor.
Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare
În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
Tot în acest caz judecătorii au decis recuperarea prejudiciului de 60 de milioane euro constat în dosar.
