Pe aceeași temă
Cineastii si studentii semnatari, alaturi de membrii Consiliului de Administratie al Centrului National al Cinematografiei, solicita retrimiterea spre reexaminare de Parlament a Legii de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. 91/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru stabilirea unor masuri in domeniul cinematografiei, adoptata in 23 mai 2017 de Camera Deputatilor, conform News.ro
Printre semnatari, regizorii Cristi Iftime, Radu Jude, Lucian Pintilie. Actorii Victor Rebengiuc, Nicoleta Lefter, Levente Molnar.
In textul semnat de cei peste 450 de membri ai breslei cinematografie sunt notate si argumentele in baza carora a fost votata legea de respingere: ea incalca articolul 115 alin (8) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia "prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei".
Procesul de adoptare in Camera Deputatilor, camera decizionala, s-a realizat cu nerespectarea mai multor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputatilor, netransparent, fara o minima informare si consultare publica cu cei vizati de acest act normativ.
Respingerea actului normativ s-a facut fara nici un fel de motivare argumentata, de natura extrinseca sau intrinseca si, nu in ultimul rand, dat fiind ca OUG 91/2016 a venit sa raspunda unor nevoi critice ale sectorului cinematografic, adoptarea Legii de respingere ar avea un impact major asupra acestui sector.
"In baza argumentelor, apreciem ca nu s-a realizat un proces legislativ regulamentar, transparent si de calitate, care sa aiba ca finalitate interesul public si care sa se bazeze pe o analiza de fond a actului normativ, motiv pentru care apreciem ca este imperios necesara o reexaminare de fond a actului normativ, printr-o reala dezbatere", se arata in scrisoarea trimisa News.ro.
Printre cei care au semnat scrisoarea se numara regizorii Cristi Iftime, Radu Jude, Tudor Cristian Jurgiu, Monica Lazurean-Gorgan si Lucian Pintilie, Radu Potcoava si Calin Netzer, actorii Victor Rebengiuc, Nicoleta Lefter, Levente Molnar, Ioana Flora, Dorina Chiriac, Marius Manole, Ana Ularu si Lia Bugnar, dar si directori, coordonatori si curatori de festivaluri, PR-i, manageri, profesori universitari, reprezentanti ai conducerii unor uniuni cinematografice, monteuri, designeri de sunet si studenti.
Melinda Boros, Oana Radu, Horia Romanescu si Andrei Rus, membri ai Consiliului de Administratie al CNC, precizeaza ca OUG 91/2016 a fost adoptata de Guvernul Romaniei pe 29 noiembrie 2016, la initiativa ministrului Culturii, Corina Suteu, in urma unui amplu proces de elaborare si consultare publica derulat de-a lungul anului 2016.
"Acest act normativ a venit ca raspuns la solicitarile facute de ani de comunitatea cinematografica, dar si de partenerii straini, pentru a rezolva o serie de probleme critice ale acestui sector si o legislatie invechita, care nu mai raspundea evolutiei sectorului cinematografic romanesc. Ordonanta a incercat sa raspunda coerent si articulat problemelor care tin de intregul lant productie - exploatare - arhivare / patrimoniul cinematografic - educatie, iar respingerea ei risca sa aiba impact major asupra problemelor vizate".
Ordonanta 91/2016:
1) Inlatura riscul unei falimentari in masa a companiilor care au produs filme in ultimii zece ani prin plata TVA acolo unde aceasta nu a fost prevazuta si bugetata, prin transformarea naturii sprijinului financiar din credit in sprijin nerambursabil.
2) Instituie respectarea obligatiilor de reciprocitate cu alte tari membre UE in privinta coproductiilor internationale.
3) Aliniaza legislatia romaneasca la prevederile europene privind ajutorul de stat in domeniul audiovizual, respectiv Comunicarea Comisiei 2013/C 332/01 privind ajutoarele de stat pentru filme si alte opere audiovizuale si Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata interna, pentru care termenul recomandat de aliniere era noiembrie 2015.
4) Elimina o mare fragilitate a sistemului de alocare a fondurilor (identificata si de raportul de audit al Curtii de conturi din noiembrie 2016): alocarea automata pentru productie, fara baza competitiva, a unor importante sume de bani din Fondul cinematografic (aproximativ 20 de milioane de lei anual, reprezentand aproape jumatate din sumele incasate in Fondul cinematografic) catre un numar foarte mare de filme, nu toate avand merite exceptionale, datorita unor formulari vagi ale legii.
5) Ofera acces egal tinerilor cineasti si producatori si incurajeaza competitia si diversificarea pietei, prin crearea unor conditii care sa incurajeze cineastii aflati la primul si al doilea film de lungmetraj din cariera, prin crearea unei categorii de concurs pentru filme de microbuget (maximum 60.000 euro), care are, in plus, menirea de a sprijini diversificarea formelor artistice.
6) Imbunatateste major mecanismul de alocare a sprijnului financiar pentru productie prin organizarea unor concursuri deschise si transparente, care sa incurajeze performanta.
7) Contribuie la mentinerea si reintegrarea in circuitul cinematografic a salilor de cinema, oferind solutii pentru ceea ce multi estimeza a fi zona cea mai critica a cinematografiei romanesti actuale: lipsa cronica a unor sali de cinema pe intregul teritoriu al tarii.
8) Sprijinirea accesului publicul romanesc la filmul romanesc si european si la o oferta culturala mai variata in salile de cinema se realizeaza, dincolo de existenta unei infrastructuri de baza, si prin prevederea unor cote minimale de prezentare a acestor filme de catre exploatatorii de sali de cinema, in lipsa carora filmul romanesc si european ar fi eliminat de blockbusterele americane, care au bugete de promovare de sute de ori mai mari decat cele ale productiilor romanesti sau europene.
9) Sprijina accesul la filmele romanesti pentru persoanele cu dizabilitati, prin acordarea de spri-jin financiar din Fondul cinematografic pentru accesibilizarea filmelor pentru persoanele cu handicap.
10) Raspunde situatiei actuale extrem de precare a patrimoniului cinematografic national, prin consolidarea institutionala a Arhivei Nationale de Filme.
11) Sustine conservarea viitorului patrimoniu cinematografic national prin reglementare adaptata modificarilor tehnologice recente privind depozitul legal si voluntar, precum si prin acordarea de sprijin pentru arhivare. In absenta acestor prevederi, exista riscul ca foarte multe din filmele realizate in ultimii 15 ani, dar si filmele viitoare, produse in format digital dar nearhivate corespunzator, sa devina inaccesibile publicului in viitorul apropiat.
12) Creste capacitatea institutionala a Centrului National al Cinematografiei, atat prin clarificarea si intarirea rolului Consiliului de Administratie ca organul cu rol deliberativ al CNC, cat si prin cresterea capacitatii de control a colectarii contributiilor la Fondul cinematografic si aplicarii sanctiunilor, in crestere, pentru nerespectarea obligatiilor.
Pe 23 mai 2017, plenul Camerei Deputatilor a adoptat Legea de respingere al OUG 91/2016.
