Iohannis: Dictatura majorității poate afecta pluralismul, echilibrul social şi democrația

Dora Vulcan | 06.04.2017

Klaus Iohannis a susținut joi la Cotroceni, o alocuțiune în cadrul Conferinţei Internaţionale „Interacţiunea între majoritatea politică şi opoziţie într-o democraţie”, desfăşurată sub patronajul Preşedintelui României şi al Secretarului General al Consiliului European.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

 

”Spuneam în discursul meu din ianuarie, din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, că subiectul rolului şi responsabilităților majorităţii, respectiv ale opoziţiei, într-o societate democratică este de mare actualitate, în contextul anumitor evoluții recente din unele state membre.

 

De asemenea, arătam – şi reiterez acest mesaj – că avem nevoie, în Europa, de societăţi democratice solide, în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor legitime doar pentru că sunt o majoritate, doar pentru că au câştigat alegerile cu un procent consistent. Pentru că, odată cu preluarea puterii, trebuie asumate şi responsabilităţile deosebite care decurg de aici.

 

Nu pot să nu mă gândesc, vorbind despre aceste responsabilităţi, şi la tendinţa, tot mai conturată în procesele electorale din spaţiul european, ca prezenţa la vot să fie din ce în ce mai scăzută. Într-un astfel de context, majoritatea politică, deși construită pe un procent mare, obligă cu atât mai mult la asumarea şi exercitarea responsabilă a guvernării.

 

Avem nevoie, prin urmare, în considerarea evoluţiilor din ultimii ani din unele state europene, inclusiv a proliferării conduitei populiste şi eurosceptice, de consolidarea cadrului de parametri şi garanţii privind interacţiunea dintre majoritate şi opoziţie.

 

Într-o democraţie liberală solidă, bazată pe alegeri libere şi corecte, nu este acceptabilă nici aşa-numita «dictatură a minorităţii», dar nici «dictatura majorităţii», care, prin abuz, în baza concepţiei «câştigătorul ia totul», să afecteze pluralismul, echilibrul social şi funcţionarea democratică a societăţii bazate pe statul de drept. Adică să ajungem la ceea ce este tot mai des desemnat, în mediile de specialitate, cu termenul de «democratură».

 

Sunt convins că, într-o societate democratică solidă, atât majoritatea, cât şi opoziţia trebuie, în egală măsură, să acţioneze având în vedere acelaşi angajament, comun şi responsabil, pentru interesul public – al cetăţenilor şi al societăţii.

 

Acest angajament trebuie să vină, absolut întotdeauna, pe primul loc, înaintea mizelor oricăror confruntări politice – chiar dacă şi acestea sunt normale în democraţie.

 

Într-adevăr, cetăţenii sunt sursa legitimă inepuizabilă a democraţiei. Niciun politician ales de oameni să le reprezinte interesele nu poate să ignore vocea cetăţenilor.

 

Cu cât puterea şi opoziția refuză să asculte ce doresc cetăţenii, inclusiv atunci când coboară în stradă, cu atât se adâncește ruptura dintre societate și clasa politică. Iar consecințele sunt dramatice pentru toţi, cu efecte pe termen lung.

 

Dar majoritatea, tocmai pentru că este majoritate, trebuie să ştie să acţioneze în exercitarea puterii cu o necesară reţinere autoimpusă şi cu toleranţă faţă de eforturile opoziţiei, într-o manieră inclusivă şi transparentă. Pentru că majoritatea trebuie să fie conştientă că şi ea, la rândul său, va deveni cândva minoritate.

 

Într-o societate democratică – spuneam şi la Strasbourg, în ianuarie – critica normală exercitată de opoziţie nu poate fi văzută ca element distructiv şi nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic.

 

Este doar o parte – la fel de legitimă ca efortul şi activitatea majorităţii – a unui sistem democratic liberal sănătos.

 

O societate democratică solidă, de tip liberal – opusă aşa-zisului model «iliberal» – are nevoie ca măsurile luate de majoritate să nu afecteze statul de drept în sens larg şi să nu urmărească afectarea «jocului» democratic, care presupune, în final, alternanţa la putere prin alegeri libere.

 

În plus, o societate democratică solidă necesită respectarea principiului cooperării loiale şi constructive între instituţiile democratice ale statului, care trebuie să se respecte reciproc. Este un principiu valoros – nu doar în cazul situaţiilor de coabitare politică, care nu este deloc în contradicţie cu principiul, la fel de important, al separaţiei puterilor.

 

Separaţia puterilor într-o democraţie solidă înseamnă cooperare constructivă pentru realizarea interesului public, înseamnă respect reciproc între instituţiile statului aparţinând diferitelor puteri, precum şi echilibrul şi controlul reciproc dintre acestea.

 

Doresc să citez aici ceea ce scria Comisia de la Veneţia într-o Opinie importantă a sa din 2012, elemente foarte utile pentru dezbaterea noastră de astăzi şi de mâine:

 

«Respectul pentru Constituţie nu poate fi limitat la executarea literală a prevederilor sale. (…) Scopul acestor prevederi este să faciliteze funcţionarea eficientă a instituţiilor statului, pe baza cooperării lor loiale.

 

Şeful Statului, Parlamentul, Guvernul, sistemul judiciar, toate servesc scopul comun al promovării intereselor ţării în ansamblu, nu a intereselor înguste ale unei singure instituţii sau ale partidului care l-a desemnat pe cel ce ocupă o anumită funcţie.

 

Chiar dacă o instituţie este într-o poziţie de putere, fiind capabilă să influenţeze alte instituţii ale statului, ea trebuie să o facă având în vedere interesele statului ca întreg, inclusiv, în consecinţă, interesele altor instituţii şi ale opoziţiei parlamentare.»

 

Sunt puncte de vedere foarte actuale, care pun în evidenţă necesitatea ca interacţiunea dintre majoritate şi opoziţie să ţină cont permanent de imperativul asigurării unui echilibru corect între interesele legitime ale majorităţii şi cele ale opoziţiei, ambele trebuind să se conducă mereu după interesul public al cetăţenilor, care i-au votat atât pe unii, cât şi pe ceilalţi.

 

 

Doamnelor şi domnilor,

 

Sunt deplin conştient de dificultatea sarcinii pe care o are Comisia de la Veneţia în elaborarea unor eventuale linii directoare ale Consiliului Europei privind rolul şi responsabilităţile majorităţii politice în interacţiunea sa cu opoziţia într-o societate democratică.

 

Această dificultate constă în aceea că procesul de consolidare a cadrului de parametri şi garanţii privind interacţiunea dintre majoritate şi opoziţie presupune dezvoltarea standardelor constituţionale europene plecând şi de la elemente de cultură politică.

 

Şi nu este uşor să codifici la nivel de standard juridic aceste noțiuni de cultură politică, rezultate din lecţiile învăţate la nivel european din practica statelor.

 

Dar sunt convins că acest efort va fi încununat de succes. Nu doar pentru că am încredere în competenţa Comisiei de la Veneţia, care a fost confirmată de atâtea ori, ci şi pentru că este absolută nevoie de acest succes.

 

El este imperativ necesar pentru că sistemul democratic european trebuie să fie solid şi sănătos, pentru că scopul final al acestui efort este de fapt siguranţa democratică şi prosperitatea tuturor şi a fiecăruia dintre cetăţenii europeni.

 

Într-adevăr, aşa cum s-a mai spus, democraţia este o veritabilă infrastructură strategică a statelor noastre, a societăţii europene, iar întărirea «imunităţii» şi rezilienţei sale, apărarea acestei infrastructuri strategice sunt în interesul direct al tuturor şi al fiecăruia dintre cetăţenii noştri.

 

Acesta este motivul pentru care, atunci când – cu aproape un an în urmă – am primit propunerea Comisiei de la Veneţia de a co-organiza această conferinţă, am decis imediat să mă implic personal în susținerea acestui proiect esenţial pentru democraţie.

 

Sper, de aceea, ca lucrările acestei conferinţe să aducă o contribuție de fond, substanţială, la dezbaterea europeană pe tema interacţiunii responsabile dintre majoritate şi opoziţie, care să genereze cristalizarea parametrilor şi garanţiilor, a unor eventuale linii directoare pe acest subiect.

 

Va fi, în egală măsură, şi contribuţia simbolică a unei Românii a cărei societate a arătat recent că este matură şi pro-europeană, că este pregătită să-şi apere eficient valorile statului de drept şi că îşi are propriii «anticorpi» puternici faţă de orice ar putea afecta sănătatea democraţiei sale.

 

Urez succes lucrărilor conferinţei şi vă mulţumesc pentru atenţie!”, a spus Klaus Iohannis în discursul său de deschidere a conferinței de la Cotroceni. 

 

 

***

 

 

 

Tema „Interacţiunea între majoritatea politică şi opoziţie într-o democraţie”.
 

 

Conferinţa se va desfăşura la Palatul Cotroceni, sub patronajul preşedintelui României şi al secretarului general al Consiliului Europei. Deschiderea conferinţei va avea loc, joi, la 15.30, cu discursuri susţinute de către preşedintele Klaus Iohannis, secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dragoni, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Pedro Agramunt şi preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, urmând ca Iohannis să aibă întrevederi separate cu oficialii străini.

 

 

”Conferinţa îşi propune să aducă în atenţie importanţa bunei cooperări între opoziţie şi majoritatea politică pentru o societate echilibrată şi pluralistă, care funcţionează cu respectarea principiilor democratice şi ale statului de drept. Dezbaterile conferinţei vin în sprijinul activităţii conceptuale a Comisiei de la Veneţia, care urmează să elaboreze un raport pe această temă, inclusiv posibile linii directoare ale Consiliului Europei privind rolul şi responsabilităţile majorităţii politice şi interacţiunea sa cu opoziţia, ca răspuns la solicitarea în acest sens a Secretarului General al Consiliului Europei”, precizează Administraţia Prezidenţială.

 

 

VEZI PROGRAMUL CONFERINTEI

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22