Pe aceeași temă
Iohannis a mai spus ca România este angajata pe calea asumării trecutului, a comemorării victimelor Holocaustului si a luptei împotriva antisemitismului şi a xenofobiei. In aceste conditii, presedintele a precizat ca va pleda pentru construirea unui Muzeu al Evreilor și Holocaustului la București urmand sa discute cu Guvernul pe aceasta tema.
Cititi cele mai importante declaratii ale presedintelui :
„Vizita la Memorialului Martirilor și Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”, la Memorialul Copiilor, de o unicitate aparte, reprezintă o experiență extrem de emoționantă și tulburătoare... Holocaustul este unic și nu poate fi uitat, iar vizita de azi mi-a întărit convingerea că educația continuă reprezintă instrumentul fundamental pentru a evita astfel de crime odioase în viitor...
O coincidență face ca în această zi, când am vizitat această mare casă a memoriei martirilor evrei, România să preia în mod oficial, într-o ceremonie care se desfășoară diseară la Berlin, președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Cele două momente de astăzi mai înseamnă, însă, un lucru foarte important. Înseamnă că noi, ca națiune, ne opunem ignorării deliberate a trecutului. Înseamnă totodată că nu ne ferim să discutăm deschis despre culpabilitate și responsabilitate.
Dar nu este doar o întâmplare această potrivire de date. Ea arată de fapt cât de angajată este România pe calea asumării trecutului, comemorării victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei, protejării moștenirii culturale evreiești, iar demersurile concrete făcute de autorităţile române în această direcţie de peste un deceniu sunt recunoscute pe plan internaţional...
Proiectul meu de țară – România educată – are implicații și asupra temei Holocaustului... Respingerea antisemitismului, a xenofobiei, a urii rasiale, a discriminării și intoleranței începe cu o cunoaştere solidă a realităţilor istorice care au condus la astfel de atrocităţi...
Luând în considerare aceste lucruri, în calitate de Președinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu la București. Sunt pe deplin hotărât să sprijin înființarea în România a unui Muzeu al Evreilor și Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând.
Cea mai bună educație este cea trăită, experimentată. Un astfel de muzeu este o sursă nesperată de educație pentru democrație. Importanța și utilitatea unui muzeu de talia și prestigiul „Yad Vashem”-ului este că generează automat întrebări despre cum a fost posibilă comiterea unor asemenea atrocități, de către cine și mai ales de ce. Așadar, profesorii și elevii români ar putea avea acasă un astfel de muzeu, unde să vină și să învețe despre Holocaust...
Un astfel de muzeu ar avea o misiune foarte prezentă în societate: să vorbească despre libertate, despre drepturile omului și despre valorile europene. Un astfel de muzeu nu este o instituție a trecutului, ci a viitorului, pentru că educă și arată mai ales ce înseamnă diversitatea, nevoia de toleranță, de responsabilitate civică. Orice formă de intoleranță, rasism, ură și discriminare reprezintă amenințări la adresa democrației.
M-am interesat aici de numărul salvatorilor români din timpul Holocaustului, recunoscuți oficial pentru actele lor curajoase. Am aflat că România are, comparativ cu alte state din regiune, un număr foarte mic, doar aproximativ 60 de persoane, de „Drepți între Popoare”. Explicația este una istorică: în timpul comunismului, românilor li s-a ascuns această parte a istoriei recente. Ororile cădeau aproape întotdeauna în sarcina inamicilor, deci salvatorii români nu trebuiau să fie arătați, atâta timp cât autoritățile comuniste negau responsabilitatea locală la Holocaust...
Voi încuraja autoritățile române, în special Institutul Wiesel, să facem un efort concertat și să descoperim cât mai mulți salvatori români. Făcând această minimă reparație, România va putea arăta și o altă fațetă a istoriei sale."
